Sanctificarea lui bOCA … Sa-l ia ai lui…
Deci, dacă lumina care se află’n tine este întuneric, cu cât mai mult întunericul ! () Mt 6, 23
Trist: 13 Septembrie 2015 – ziua ADEVARATULUI Sfant al Ardealului, 
… eclipsat de o “lumina” CREATA… la Draganescu.
Poate ca rugaciunile Sf. Ioan de la Prislop sa abata Calea neamului romanesc, s-o indrepteze si s-o indrepte … catre Adevarata Imparatie.
Cu voia lui Dumnezeu … si a oamenilor. Pentru ca sa fie vrere si in partea noastra de univers, ne folosim mai jos de Blogul lui Vasile Călin Drăgan. – https://calindragan.wordpress.com/2009/11/27/pictura-de-la-draganescu-a-parintelui-arsenie-boca/
Prin urmare, ce-avem acolo:
- Fantome :
- Marele Spirit:
- Uite, pot sa zbor ca aviatorii:
4. A fost fara picioare; acu’ doar… cu mainile: 
5. Avem si semne (deducem din Analiza simbolurilor oculte: 
ca le-a inversat, primele cu ultimele): 
6. Doamne iarta-ma 
7. In rest, nuduri 
Semne 
Portret de familie cam dracoasa; el se imbraca… ca bOCA
Catwalk naiv cu expresie hedonista hatha-yoga 
Fantomas prin usi, 
Dracula 
Lupte 
Sfinti (sau ceva, ca nu scrie…) cu spatele:
Baby-jesus 
De unde a pornit totul ? 
Idem, “botez” prin stropire ca la catolici 
, nu prin afundare de 3 ori ( 
cum e in ortodoxie)
si ceva nedefinit 
Învăţătura ortodoxă despre Icoane : <<Icoana, imagine sacră, este una din formele Tradiţiei Bisericii, deopotrivă cu Tradiţia scrisă şi Tradiţia orală […] Tocmai pentru aceasta este numită adesea “teologie în imagine”.
Sfântul Vasile cel Mare precizează: “Ceea ce cuvântul împărtăşeşte prin auz, pictura arată în tăcere prin imagine” [“Cele trei tratate contra iconoclaştilor”– Sfântul loan Damaschin, traducere din greceşte cu un studiu introductiv de Pr. D. Fecioru, Bucureşti, 1998, p. 72.].>>
Despre Boca, cazut in: rataciri spiritiste, idei eretice steineriene, inselat, cu demonism latent in pictura sincretista “inovatoare”, grosolan fara duhovnicie reală – a concluzionat in Jurnalul sau duhovnicesc , Arhim. Paulin Lecca :
<<Despre ședințele de spiritism si ideile eretice steineriene ale acestui ieromonah, aflat în inselare, mai stiu Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, Părintele Benedict Ghius, Părintele Adrian Fageteanu, Părintele Arsenie Papacioc, Părintele Profesor Dumitru Radu s.a., toti atrăgându-i atenția ca greșește, dar fără folos.
Iar pictura sa de la Drăgănescu – Mihăilești, mult lăudată de „novatori”, este in mod explicit sincretistă si ecumenistă, frizand erezia, cu „inovatii” inacceptabile si elemente catoliciste introduse printre erminiile ortodoxe, chipurile sfinte exprimând mai degrabă un demonism latent decât dumnezeire, pe care l-au sesizat specialiștii ortodocsi din domeniu, dar si unii crestini atenti si lumininati.>>
P- P.S. Discutia profesionista s-a dus pe site-ul theologiepatristica.wordpress.com (de unde am preluat si titlul, multumita lui doktoru) :
De ce pictura Parintelui Arsenie Boca e necanonica?
Citate de acolo: << Ce urmari smintitoare are pictura pr Boca incepe sa se vada, deja. Pe un site ,,ortodox” (http://bdi2.wordpress.com/2010/10/15/27/), se poate descărca un document despre ,,Biserici cu moaşte în Bucureşti”, unde autorul i-a pus si pe ,,sfintii” catolici, cu justificarea urmatoare: “Notă: cu privire la sfinții catolici: atâta vreme cât Sf. Pr. Arsenie Boca l-a pictat pe Sf. Francisc cu aureolă de sfânt (și pe care scrie ‘Sfântul Francisc de Assisi’; oricine poate verifica la fața locului) la Biserica Drăgănescu, este de dorit ca (măcar cei mari) să fie recunoscuți ca făcând parte din Ceata Sfinților și de aceea au fost cuprinși în aceste liste.” >> (Oana Iftime)
<<Aurele sau nimburile sfinţilor, sau slavele cum se mai cheamă, sunt reprezentări ale luminii dumnezeieşti necreate. În mod normal nu ar trebui să se vadă nimic prin ele! […] Ce lumină reprezintă ele ? E cu atât mai grav cu cât se spune că aceste reprezentări sunt rodul unor “viziuni” ale pr. Arsenie Boca. Însă nici varianta în care şi-a permis inovaţii cu de la sine putere, fără să înţeleagă rostul şi sensul reprezentărilor tradiţionale, nu e în regulă.>> <<prin “Trupul Domnului” se vede marginea din spate a mormântului. […] Vedem suprapunerea a tot felul de halouri cu un maxim de strălucire, în mod bizar, într-un plan pe la jumătatea coapselor. Unul dintre aceste halouri are culoarea roşie!!!>>
<<îl lăsăm pe însuși Părintele Arsenie să ne tâlcuiască „Biserica și lumea” printr-un text inedit, descoperit recent între manuscrisele Sfinției Sale, de la Așezământul monahal de la Sinaia:
«Alături de această felie de pământ, înroșită de urmările fărădelegilor, se află o altă emisferă luminoasă, radiantă, reprezentând Biserica apostolică, cu primele ei două ramuri: răsăriteană Sfânta Sofia și apuseană Sfântul Petru din Roma. ” anterior, pictorul se lauda asa : <<Pictorilor li se dau uneori, în istoria artelor, și teme abstracte, greu de transpus în plastică. Alteori și le iau singuri, cum e cazul de față, ca de pildă ilustrarea unui text ca acesta: „Pus-am înaintea voastră calea vieții și calea morții; spre care vă veți tinde mâna, pe aceea veți avea-o” - din înțelepciunea lui Sirah 15,17. Ca să fie mai lămurit textul, i s-a adăugat o primă direcție (că poate avea mai multe), intercalându-se două sensuri, direcții, diametral opuse: „Biserica și lumea”. […] au venit urmările fărădelegilor pe pământ, tot felul de pustiiri și cortegii de rele. „Fărădelegile atrag pustiirea pe pământ” (înțelepciunea lui Solomon 5,23). […] >> victor888ardeleanu – Citat din †PS Daniil STOENESCU, episcop locțiitor al Daciei Felix, Biserica de la Drăgănescu – „Capela Sixtină” a Ortodoxiei românești „O smerită mărturisire ortodoxă de credință exprimată plastic”, Deva, 2005, pp. 176-179.
Ana Elisabeta : <<Problema mâinilor Maicii Domnului, pictate după modelul mâinilor maicii Julieta, pardon Zamfira (a se vedea aici: https://anomismia.wordpress.com/2014/12/16/monahia-zamfira-constantinescu-portret-de-ucenica-a-parintelui-arsenie-boca-iii/ ) […] exces de clarobscur, ca şi cum personajele sunt puternic luminate de sus, iar sprâncenele şi arcadele le umbresc puternic ochii. (O problemă similară, legată de sursa de lumină, apare şi în „icoana” de la Drăgănescu cu Hristos transparent: ce lumină o fi aceea care, reflectată de elementele de fundal, trece prin Trupul Domnului?) […]
Altă inovaţie este reprezentarea nimbului Pruncului, care trece prin faţa umărului Maicii Domnului, dar este acoperit de faldurile vălului ei.[…] Ne mai putem întreba de ce Pruncul binecuvântează cu mâna stângă în loc de mâna dreaptă, de ce Maica Domnului pluteşte (lipseşte reprezentarea convenţională a pământului care apare de obicei în icoanele tradiţionale sub picioarele sfinţilor) şi de ce nu i se văd măcar vârfurile picioarelor
[…] Izvorul Tămăduirii reprezintă o fântână (care a existat dpdv istoric!) cu bazin şi cu un soi de „cupă” mare din care curge apa în bazin şi în care se reprezintă şi Maica Domnului cu Pruncul Iisus. În „icoana” arsenico-bocăită, Maica Domnului cu Pruncul plutesc undeva pe norişori, fără legătură cu apa sau fântâna, „cupa” a devenit metalică şi pluteşte în aer, tot fără legătură cu apa, iar bazinul fântânii a devenit un hârdău de lemn care pare înconjurat de nişte clerici pe cale să sfinţească aghiasma. […]
Căutând să regăsesc „Hristosul” transparent am dat de acest epitaf de la Sâmbăta, în care prin trupul lui „Hristos” se vede peisajul din spate:
<<Cum spunea pr. Nicolae Steinhardt, citând nu mai ştiu pe cine: „Iubesc naivitatea, dar nu la bărboşi”.>> << Boca pare preocupat să-şi construiască perspectivele (desenează caroiaje pe pardoseli…), dar multitudinea de linii paralele lungi care nu se duc chiar unde ar trebui dau mai degrabă sentimentul de perspectivă ratată – a se vedea mai ales camera personajului în pantaloni scurţi care stă în fotoliu.
[… ] deformări ridicole ale anatomiei, ca la omul cu mâna pe telefon şi ca la preotul şi credincioşii din scena botezului, 
deformări care nici nu dau eleganţă expresivă unor siluete duhovniceşti, nici nu schimonosesc la fel de expresiv personajele agitate sau bântuite de patimi sau de demoni.>>
Andreea : <<am intrat in legatura cu un domn distins, cadru didactic universitar, care preda chiar un curs de iconografie comparata. Nu doresc sa ii divulg numele, pentru ca nu e cazul, insa ceea ce mi-a spus este destul de …grav. Pictura de la Draganescu este necanonica si din cauza ca nu respecta adevarul istoric. Cel putin in ceea ce priveste infatisarea lui Iisus Hristos. Acesta nu a fost blond cu ochii albastri 
, ci saten-roscat, cu ochii caprui, asa cum reiese din descrierea facuta de unii dintre contemporanii Lui. Aceasta descriere se afla in erminia de pictura a lui Dionisie din Furna.
Deci, daca parintele Arsenie Boca a avut ”vedenii”, ele nu se afla in legatura cu realitatea.
Tot domnul profesor spune ca, in ipoteza ca ar fi vazut chipurile sfinte in ”lumina necreata”, ceea ce le-ar fi schimbat putin infatisarea, tot nu a procedat bine pictandu-le asa, deoarece strica o intreaga traditie care s-a cristalizat in urma unor lupte asidue pentru icoana, in timpul celor doua perioade iconoclaste.
Ceea ce subliniaza domnul profesor, concept cu care sunt perfect de acord, este ca in arta icoanei inspiratia vine de la Duhul Sfant, in starea de trezvie, iconarii adevarati evitand experientele de tip ”vedenii”.>>
<< cea mai eretica scena de acolo: ”Invierea Domnului”. Referitoare la ea am gasit pe net un articol al unui anume Ion Buduca, om de cultura, desi adept al lui Rudolf Steiner si al reincarnarii. Acesta a descoperit ca in scena ”Invierii” pictata de Arsenie Boca, in jurul lui Iisus Hristos sunt colorate cu alb (in intesitati gradate) si cu galben, oranj si rosu niste halouri misterioase, in numar de noua.
Ion Buduca sustine ca Arsenie Boca ar fi reprezentat aici teoria lui Steiner despre ”structura” trupului si a sufletului. Tot Buduca sustine ca ambii ”initiati” ar fi ajuns, in paralel, la aceeasi concluzie. Insa mie mi se pare greu de acceptat aceasta ipoteza. Cel mai probabil este ca Arsenie Boca l-a citit pe Steiner si si-a insusit ereziile lui, pe care le-a reprezentat la Draganescu chiar la persoana lui Hristos. […] domnul Ion Buduca, adept al lui Rudolf Steiner si al reincarnarii, descopera ca, in pictura de mai sus, este reprezentata conceptia lui Rudolf Steiner despre ”structura” trupului si a sufletului, care ar fi format din cate trei grupe de invelisuri suprasenzoriale >>
Concluzia – tot de la victor888ardeleanu :
<<La sfârșitul secolului al XlX-lea, ierarhii Bisericii Ortodoxe Române, membri ai Sfântului Sinod, văzând degradarea și dispariția tradiției picturale românești – dispariție care ducea la transformarea unor biserici într-un soi de hibrid, arhitectura tradițională ortodoxă fiind îmbrăcată într-o haină picturală apuseană, catolică -, s-au întrunit într-un sinod, hotărând interzicerea unor astfel de picturi :
1889, Noembrie, 22 – Deciziunea Sântului Sinod al Sântei nostre Biserici autocefale drept măritore de răsărit
Privitore ia iconele, arhitectura, pictura și ornamentațiunea bisericilor din țara, cum să se urmeze pe viitor. Sânta nostră Biserică drept măritore de răsărit, gelosă de învățătura Dumnedzeescului său fondator, cum și de tradițiunile și aședzămintele sale, a lucrat în tot chipul la întărirea sentimentului religios printre popore și la mântuirea sufletelor lor. Dorind a ține pironită vederea și simțul fiilor săi asupra Dumnedzeirei și Sânților, ea a deschis artelor frumose porțile sale, a transmis posteritațăi icona vie a tuturor personelor Sânte, cari sunt în adorațiune și venerațiune la popoarele creștine. Sub-semnații,
Considerând pictura bizantină și împreună cu dănsa și pe ce-l-alte arte frumose, ca fiind singurele întru a reprezenta cu splendore, magnificență și cuvioșie personele cele mari și Sânte ale religiunei creștine, și a întreține în popor adevăratul sentiment religios;
Având în vedere ca artele frumose bizantine au fost introduse în Biserica nostră Română încă din cele dintâi timpuri ale aparițiunii lor și prin aceasta, deprinderea poporului nostru cu ele și apropierea lor de către artiștii și artizanii noștri români;
Vëdzând cu durere gôna tacită ce së dă acestor arte spre a le scôte de prin biserici și a le înlocui cu altele noul și necunoscute poporului nostru;
Vëdzând marea afluență de tot felul de icône străine, cari au inundat țara din toate părțile ;
Vëdzând ca prin unele biserici se fac zugrăveli și se întrebuințăză arhitectură, iar prin casele românilor creștini se introduc icône cari sunt departe de a înfățișa după cum se cade imaginea Dumnedzeirei și chipurile Sânților din vechea și păzită de Dumnedzeu Biserică a Românilor;
Vëdzând că ornamentațiunea bisericei în genere ce sê introduce de cât-va timp este lipsită aprôpe și de cerințele artistice și de cele liturgice ale ritualului nôstru, și prin urmare departe de a ajuta geniul cultural al poporului român întru desvoltarea sentimentului sëu religios și național ;
Și dară, temându-ne ca nu cum-va prin introducere de noul arte în Biserică și prin casele creștinilor să së struncine dreapta credință în popor și în el însuși;
Sântul Sinod ia disposițiunile urmàtôre:
1. Prea Sânțiții Episcopi eparhioți să supravegheze cu dinadinsul în jurisdicțiunea lor ca pictura și ornamentațiunea care se va introduce de acum înainte, fie prin bisericele cele vechi fie prin cele noi sau reînnoite – să fie conform stilului bizantin deja în us în Biserica ndstră Română autocefală drept màritôre de răsărit.
[deci Părintele Arsenie Boca ar fi trebuit să asculte și aici de episcopul ce l-a oprit de a picta erezii – n.n.]
2. Să pună îndatorire preoților și epitropilor tuturor bisericilor ca înainte de a se contracta zugrăvirea unei biserici să së presinte la aprobarea prealabilă a Chiriarchiei tablourile ce aû a së introduce în biserică, cu modelurile lor de zugràvélà.
[și cumnatul Maicii Zamfira, preotul care l-a pus pe Părintele Arsenie Boca să-și picteze ideile inovatoare și necanonice, ar fi trebuit să se sfătuiască cu episcopul locului, prezentând schițele, mai înainte de a fi pictate, ceea ce ar fi înlesnit refuzul lor și l-ar fi scăpat și pe sfinția sa și pe preacuvioșia sa de marele păcat al lepădării de Ortodoxie prin imagine. Pe de altă parte, însă, este o îngăduință a lui Dumnezeu, ca să putem vedea mai limpede ce gândea cel îngropat la Prislop, și așa, să putem să ne lămurim asupra credinței sfinției sale și a ne feri de întreaga-i învățătură tot atât de încâlcită și primejdioasă, pe cât este de ascunsă și îmbrăcate în veșminte de părută Ortodoxie.]
3. Să oblige pe preoți a nu primi în biserica spre sânțire decât numai icône cari sunt aprobate și recomandate de Chiriarchie sau eșite din atelierele pictorilor noștri români cunoscuți și aprobați cel puțin de doi sau trei Chiriarchl al țării.
4. Icoanele cele nesânțite după ritualul sântei nôstre Biserici së vor scôte cu încetul de prin casele creștinilor prin influența morală a preoților și în locul lor să li së recomande cele autorizate de Chiriarchie.
5. Să cérà autorităților județelor ca să îndatoreze pe primari a respecta și el din partele disposițiunile de mal sus și a nu îngădui vândzarea de icône și obiecte sacre în cuprinsul administrațiunii lor, rëmâind ca aceste objecte creștine să li së procure numai prin biserica parohială.
6. Prescurile se vor fabrica numai de femei creștine, piôse sau numai de creștini.
7. Abaterea de la disposițiunea a doua de mai sus va atrage pentru Preoți caterisirea și pentru Epitropi distituirea și darea lor în judecată, spre a despăgubi parochia de suma cheltuită cu pictura, arhitectura și ornamentațiunea ce contrazice disposițiunile Bisericii nôstre Române autocefale drept màritôre de răsărit.
8 Biserica a cărei pictură, arhitectură șl ornamentațlune s-a făcut contra acestor dlsposițiuni este și rămâne închisă
[cam acesta ar fi și leacul cu biserica Drăgănescu, să fie păstrată ca un muzeu, în care un ghid să explice tuturor unde s-a abătut Părintele Arsenie Boca de la Ortodoxie, până se va stinge arsenismul, după cum s-a stins și tatăl lui origenismul (…). În acest timp să nu se slujească acolo pentru a se arăta că duhul picturii este străin de Sfântul Duh al Adevărului. Apoi, după încetarea primejdiei, s-ar putea repicta canonic și resfinți, pentru a fi dedicată în sfârșit lui Dumnezeu, iar nu persoanei celui ce s-a pictat pe sine în locul Lui – n.n.]
9. Abaterea de la disposițiunea a treia se va pedepsi întâi cu oprire pe trei luni, al doilea cu oprirea pe un an, și al treilea cu caterisirea.
Revista Biserica Ortodoxă Română, 1890-1891; prezentul decret a mai fost publicat și în Vestitorul Ortodoxiei din 15 ian. 1998, în cadrul paginii realizate de ASCOR
sfintiinugresesc 
One thought on “Nu el a incalcat canoanele, ele l-au incomodat un pic… (citat bocait real)”