pag. 38 – NELĂMURIRI ALE PĂRINTELUI MIHAI-ANDREI ALDEA ÎN LEGĂTURĂ CU SFÂNTA SCRIPTURĂ ȘI SFINȚII

38

B. NELĂMURIRI ALE PĂRINTELUI MIHAI-ANDREI ALDEA ÎN LEGĂTURĂ CU SFÂNTA SCRIPTURĂ ȘI SFINȚII

Unele din argumente și exprimări sunt dincolo de hotarele rațiunii și bunului simț. De pildă:

• „Părintele Arsenie nu putea să greșească (fiind luminat de Duhul Sfânt)”.

Absurditate desăvârșită! De Duhul Sfânt au fost luminați și Sfinții Apostoli, și tot au mai greșit, au mai fugit, s-au și lepădat unii… Ceea ce nu îi face nici eretici, nici osândiți, nici mai puțin sfinți decât sunt. Dar ne arată limpede că nu există infailibilitate omenească.

• „Dacă [Părintele Arsenie Boca] a greșit înseamnă că nu este sfânt” (cu variante de tipul „înseamnă că este în iad”). Am arătat mai sus absurditatea unei asemenea idei.

De fapt orice sfânt are și greșeli, iar Iov spune chiar că și îngerilor Dumnezeu le găsește vină (oricât de neînțeleasă ni sar părea nouă această idee).

[aici avem o altă mostră clară despre superficialitatea studiului sfinției sale. Nu Iov spune, ci Elifaz. El nu arată vinovăția, ci nedesăvârșirea firii (sau lipsa deplinei dreptăți, care nu poate fi pentru creatură decât în unirea cu Dumnezeu prin adevăr):

Iov 4:1 Atunci Elifaz din Teman a deschis gura și a zis: […] 17 „Un om poate să fie drept în fața lui Dumnezeu? O făptură omenească este ea curată înaintea Celui ce a zidito? 18 Dacă El nu se încrede în slujitorii Săi și dacă găsește vină chiar îngerilor Săi.

În Biblia din 1914 avem scris

Iov 4:18 Slugilor sale nu crede; asupra îngerilor săi au gândit strâmbătate.

În limba greacă acest verset este așa: εἰ κατὰ παίδων αὐτοῦ οὐ πιστεύει, κατὰ δὲ ἀγγέλων αὐτοῦ σκολιόν τι ἐπενόησεν, așadar este scris σκολιον (scolion, strâmbătate, de unde vine și cuvântul scolioză), iar nu αιτιον (etion, vină, cauză) sau ενοχος (enochos vinovăție). Deci toată demonstrația de mai jos a Părintelui Mihai-Andrei Aldea cade, fiindcă nu este vorba de greșelile Sfinților sau ale îngerilor – n.n.],

Asta nu înseamnă că îngerii încetează a mai fi îngeri sau sfinții trec deodată în iad, pentru că am aflat noi că au greșeli.

[una este a greși, alta a păcătui, alta a învăța pe alții erezii. Prima este iertată, a doua are nevoie de pocăință, a treia de lepădare publică de ereziile spuse la alții, ca toți cei înșelați să se întoarcă la dreapta credință. Nimeni nu îl acuză pe Părintele Arsenie Boca pentru greșelile făcute. Cei care sunt treji cu mintea și iubesc mai mult adevărul decât ceea ce spune lumea, sunt mâhniți și trag un semnal de alarmă că păcatele sfinției sale sunt prezentate a fi virtute și învățăturile sfinției sale a fi Ortodoxie, apărând primejdia denaturării înțelegerii sfințeniei și modelelor sfinte, astfel că mulți își pot pierde mântuirea urmând exemplul amăgirii lui. Că a greșit, este de la sine înțeles, că a păcătuit scandalos în public timp de 30 de ani, ar fi avut nevoie de pocăință publică, iar că a învățat și pictat eretic, ar fi avut nevoie de lepădare publică de învățăturile sfinției sale, ca să poată fi cu adevărat un model de sfințenie, de întoarcere la Hristos și să folosească pe ceilalți. Din păcate nu avem decât semnale inconsistente că s-ar fi pocăit, iar despre lepădare de erezii nu avem nici o știre. A se vedea capitolul: S-a pocăit ? – n.n.]

[ce păcat că Părintele Aldea nu a studiat Sfinții Părinți. Ar fi înțeles și această idee și de ce nu poate fi model de sfințenie Părintele Arsenie Boca.

Iată ce ne învăța Sfântul Ioan Gură de Aur, în legătură cu vina îngerilor, un subiect foarte important pentru înțelegerea gravității înșelării Părintelui Arsenie Boca:

1. Era în ținutul Ausitis un om pe care îl chema Iov1.

Vezi această primă laudă, faptul de a fi ״om”. în ținutul Ausitis. Și aceasta este o mare laudă. Căci aceasta era minunat, faptul de a fi [virtuos] în Arabia, unde toți erau stricați, unde nu era nici un exemplu de dreptate.

Și era omul acela – iarăși om – fără prihană, drept, adevărat, temător de Dumnezeu, depărtându-se de orice lucru rău2.

39

Fiecare dintre acestea ar fi fost de ajuns ca să înfățișeze frumusețea sufletului lui. Dar așa cum un îndrăgostit descrie cu exactitate frumusețea iubitei, la fel și aici. Fără prihană, zice, aceasta înseamnă virtutea întreagă. Drept. Și aceasta la fel. Adevărat, și aceasta. Temător de Dumnezeu, și aceasta. Depărtânduse de orice lucru rău, și aceasta. De orice lucru rău, adică nu doar de un lucru și de altul nu. (se observă că pot fi oameni și fără prihană, fără fapte rele, fără învățături mincinoase. Deci și Părintele Arsenie Boca ar fi putut fi așa, dacă ar fi fost smerit și ascultător de Sfânta Biserică. De altfel aceasta este datoria noastră a tuturor: Efe 1:4 Precum ne-au ales pre noi întru dânsul mai înainte de întemeierea lumei, ca să fim noi sfinți și fără de prihană înaintea lui întru dragoste; deci îngerii lui Dumnezeu și Sfinții pot fi fără vină, din punct de vedere al voinței și alegerii personale și desăvârșirii în virtute – n.n.)

Unde sunt cei care spun că firea înclină mai mult spre rău? Ce frică, ce tribunale, ce legi l-au făcut pe Iov așa cum era? Fiindcă Scriptura zicea:

Căci nu este om drept pe pământ care să facă binele și să nu păcătuiască”317, de aceea zice fără prihană. Nu a zis fără de păcat, ci fără prihană. Nu numai că nu a făcut fapte care să aibă păcat, ci nici pe cele care puteau să aibă vreun reproș sau învinuire nu lea făcut. Și îl vei auzi pe el însuși spunând aceasta mai departe. Când va vorbi despre virtutea lui, amintește-ți de aceste cuvinte. Căci și acesta este semn al înțelepciunii lui. Nu vorbește despre virtutea lui decât când este silit. (să ne aducem aminte cât de des vorbea Părintele Arsenie Boca despre virtutea lui și cum se dădea pe sine exemplu bun în toate, fără a-l sili nimeni și nimic n.n.) Cum spunea și Pavel:

״M-am făcut ca unul fără de minte lăudândumă. Voi m-ați silit”4.

Pentru ce spune fără prihană? Fiindcă era drept. Adevărat.

Căci mincinoși sunt fiii oamenilor”5.

Adevărat6 nu numai cu vorbele, ci și cu faptele. Căci aceasta înseamnă om adevărat.

Aceasta este tot omul: teme-te de Dumnezeu și păzește poruncile Lui”7.

Căci așa cum statuile sunt oameni falși, la fel și aceștia sunt oameni falși. Căci dacă a fi om înseamnă a te teme de Dumnezeu, cel care nu se teme de Dumnezeu nu este om, ci este un om fals. (Vedeți că pot fi numiți idoli oamenii care nu se tem de Dumnezeu introducând învățături străine de Sfânta Tradiție, cum a făcut Părintele Arsenie Boca? – n.n.) Iov avea dorință numai de lucrurile adevărate. De aceea, zice, era adevărat și temător de Dumnezeu. Apoi spune pricina tuturor bunătăților, anume că îl cinstea pe Dumnezeu. Căci pornind de la acelea L-a cunoscut pe Dumnezeu. O viață curată te face să îl cunoști pe Dumnezeu după cum o viață rea, dimpotrivă. (Vedeți că necunoașterea de către Părintele Arsenie Boca a Ortodoxiei este un indiciu că viața sfinției sale a fost rea? n.n.) Căci cunoașterea lui Dumnezeu se află prin viață și devine păzitoarea vieții. Astfel încât de nicăieri altundeva nu vine păgânismul decât dintr-o viață necurată. (vedeți că propovăduirea și practicarea hinduismului în scris și în pictură sunt indicii că sfinția sa a avut o viață necurată? Ucenicii sfinției sale să desființeze învățăturile păgâne pictate și din cărțile sfinției sale, dacă vor să demonstreze că a avut o viață curată și poate fi model de sfințenie. A se vedea capitolele: Despre reîncarnare, Învățături eretice ale Părintelui Arsenie Boca. Anatematizat de toate cele 7 Sfinte Sinoade Ecumenice – n.n.)

Căci „oricine face rele urăște lumina și nu vine la lumină”8.

Depărtânduse, zice, de orice lucru rău. Nu a zis „nefăcând nici un lucru rău”, ci și departe fiind de orice lucru rău, ca nu cumva să zică cineva că era drept numai într-o privință și adevărat numai într-o privință. (vedeți că ideea că Părintele Arsenie Boca ar fi fost Ortodox, dar nu a știut să se exprime bine sau a fost răstălmăcit, cade. Dacă era Sfânt, învățăturile sfinției sale erau departe de toată erezia, nelăsând loc nici unei interpretări sau duplicități. Ca să nu dăm exemplu pe Sfântul Ioan Gură de Aur, a se vedea exemplul recent al Părintelui Cleopa – n.n.) Și nu se poate spune că era astfel din pricina neputinței. Ascultă și din altă parte pe cineva care zice:

17 1 Iov 1,1.

2 Iov 1,1.

3 Eccl. 7,20.

40

Ca nu cumva, săturândumă, să mă fac mincinos și să mă jur pe numele Domnului“9. 18

Vezi că, pentru cei ce nu iau aminte, bogăția devine temei pentru minciună?

Dar Iov nu este la fel. Era bogat, ca să înveți că avea bogăția care ar fi putut săl încline spre rău și că nu bogăția este pricina răutății, ci voința omului. Vezi-l pe el si în sărăcie. iarăși ca să nu socotești că sărăcia este pricină pentru nerecunoștința . Vezi-l pe el și în bogăție, și în sărăcie, în ambele fiind un mare atlet. Căci era temător de Dumnezeu. De unde era astfel? Textul nu spune. Dar vei auzi mai târziu. Este limpede că de la el însuși. (Vedeți că Iov și de la sine era temător de Dumnezeu? Atunci de ce Părintele Arsenie Boca, având atâtea posibilități în Sfânta Mănăstire, atâția oameni care au încercat săi sădească frica de Dumnezeu și ascultarea de Sfânta Predanie, de ce a preferat să aibă proprietăți personale în București și la Sinaia, pe timpul când toți stau cu chirie, decât să se întoarcă la Mănăstire și să învețe frica Domnului? n.n.)

2. Și i s-au născut lui șapte feciori și trei fiice10.

Vezi cum mai întâi spune virtutea și apoi spune cele de la Dumnezeu. Vezi buna odrăslire de prunci la ambele sexe ale firii, pro- porționată în funcție de genul cel mai dorit? Mai mare rodul. Spune mai întâi cele pentru care trebuie să îl fericești pe om, multa virtute și buna odrăslire a sufletului. Căci la cei din vechime aceasta venea de la virtute, mă refer la nașterea pruncilor,

״Nu va fi la tine femeie fără urmași, nici stearpă”1119.

Dar pentru aceasta Avraam era fără copii, ca să înveți de aici că nu acestea sunt cu adevărat răsplătirile virtuții, ci altele. Dar din acest motiv Dumnezeu ți le-a făgăduit și pe acestea, pogorânduSe la slăbiciunea ta.

3. Și turmele lui erau șapte mii de oi, trei mii de cămile, cinci sute de perechi de boi, cinci sute de asini și mulțime mare de slugi și mari erau lucrările lui pe pământ12.

Vezi că avea mai ales bogății agricole. Nu zice că avea carnete și dobânzi, profituri, nici aur îngropat în pământ. Nimic de prisos, ci toate erau dintre cele necesare. Căci așa era bogăția celor din vechime. Dacă aveau cumva și aur, era puțin și ieftin. Nu spune că avea casă cu acoperișul aurit, bogăția lui nu era neroditoare. (nici sculpturi la comandă, în vila de la Sinaia, construită și ea pe comandă, cum avea Părintele Arsenie Boca, a se vedea capitolul Arsenie vs. Arsenie n.n.) Căci de la oi și boi era cu putință să faci bine celor lipsiți, dar de la acoperișuri de aur, nici un bine nu se poate face. Mare este bogăția aceasta. Nimeni nu este împiedicat să o aibă. Și mari erau lucrările lui pe pământ. Unii spun că este vorba despre cele duhovnicești. Cu adevărat mari lucrări sunt acestea. Alții spun că se referă la vii, măslini și altele asemenea. Totuși acel lucru este mare care rămâne, care nu se pierde, care nu încetează și nu se surpă. Vezi în ce mare bogăție era drept și depărtânduse de orice lucru rău!

4. Și era omul acela cel mai de seamă între locuitorii răsăritului13.

Autorul îl numește pe el răsăritean. (vedeți cum proorocește Sfânta Scriptură laudă învățătura Sfintei Biserici Ortodoxe de Răsărit? De ce oare Părintele Arsenie Boca sa lăsat așa de mult influențat de apus, fiind reprezentantul unui curent ce ne otrăvește țara de la 1848 încoace? – n.n.) Era mai strălucitor decât toți și mai vestit și putea număra strămoși însemnați și strălucitori. Oare nu lar fi înălțat la mândrie virtutea lui, fericirea adusă de copii, faptul de a fi singurul care să aibă și virtute, și bogăție, și faptul de a avea strămoși minunați? Dar când toate acestea vin la cei necucernici, ascultă ce zice Profetul:

״Pentru aceea îi stăpânește pe ei mândria și se îmbracă cu nedreptatea și silnicia”14.

Și iarăși acesta zice:

״Pentru ce trăiesc nelegiuiții și îmbătrânesc în bogăție?”15. 20

18 4 II Cor. 12,11.

5 Ps. 61,9.

6 Adevărat, adică sincer, fără fățărnicie.

7 Eccl. 12,13.

8 In 3,20.

9 Pilde 30,9.

19 10 Iov 1,2.

11 leș. 23,26; Deut. 7,14.

12 Iov 1,3.

20 15 Iov 1, 3.

41

Dar Iov nu era așa. Căci nu firea bogăției era pricina acestor [nelegiuiri], ci voința celor care nu se folosesc de bogăție cum trebuie. Nu vezi aici nici cămătărie, nici negustorie nedreaptă, nici afaceri, nici nimic altceva asemănător, ci o bogăție legiuită, o bunăstare naturală, pe care însuși Dumnezeu a lucrat-o. Nu vezi aici cai, nimic pentru mândrie, nimic iubitor de slavă, nimic de prisos, ci toate folositoare. Acestea se pot spune și despre Avraam. Căci și pentru el bogăția era legată mai mult de lucrarea pământului. Această minunată bogăție este mai dorită și mai plăcută, mai folositoare și mai sigură și mai dreaptă, mai potrivită evlaviei și, mai ales, mai cuvenită omului, mai lipsită de trudă, nesuferind atâta pagubă, neprimind nici schimbare, nici întoarcere. Unii spun că expresia printre locuitorii răsăritului se referă la urmașii lui Avraam, fiindcă de acolo era Avraam. […]

10. Atunci Domnul a zis către diavolul: De unde vii? Am dat ocol pământului, am cutreierat toate câte sunt sub cer; și iatămă“

Vezi că lucrul este în chip și în simbol 49?, îl întreabă Dumnezeu pe el. De aici învățăm că voia să îl pună la încercare. Și pentru ce îl întreabă Dumnezeu? Pentru a-i da temei pentru luptă și înfruntare. Și vezi cum mai întâi îl prinde în cursă din propriile răspunsuri. Ca nu cumva să spună când Dumnezeu la întrebat: Nu cumva ai văzut pe robul Meu – că nu știu, n-am cutreierat pământul întreg. Mai întâi îl face să mărturisească faptul că a vizitat întreaga fire omenească și după aceea adaugă întrebarea: De unde vii? Și nu i-a spus lui simplu: Am dat ocol pământului, ci și: am cutreierat cele de sub cer, ca să semnifice și pustiul, și lumea întreagă, și orice loc sub cer. Căci iubește mai ales pustietățile, precum spune și Hristos:

umblă prin locuri fără de apă, căutând odihnă”50.

Și aceasta este lucrarea purtării de grijă a lui Dumnezeu, faptul că cei mai mulți dintre demoni locuiesc acolo.[vedeți cine l-a ispitit pe Părintele Arsenie Boca fiindcă a ales pustia Sfântului Munte, mai înainte de ași birui egoismul în ascultarea unui bătrân experimentat? A rămas singur în chilie și demonii ce locuiesc în pustietăți i-au apărut ca un duhovnic mort de 200 de ani, jignind toți duhovnicii contemporani, că nu ar mai fi nici unul evlavios și îmbunătățit. Aducem aminte că unul din contemporanii Părintelui Arsenie Boca a fost și Sfântul Cuvios Siluan Athonitul, care ne arăta că cine nu este în ascultare față de un duhovnic viu, precis se află în înșelare. Sfântul Cuvios Siluan, având vedere duhovnicească vorbea cunoscând toți duhovnicii, inclusiv Români, nu numai din Sfântul Munte, dar și din România. Dacă ar fi avut smerenie Părintele Arsenie Boca ar fi ascultat de unul din ei, și, poate, azi chiar ar fi fost un Sfânt. Desigur nu unicul, irepetabilul, nemaipomenitul, nemaiîntâlnitul „Sfântul Ardealului”, «care nu-și are asemănare și egal de la sfântul apostol Andrei „cel întâi chemat” să fie apostolul tuturor românilor, până la sfinția Sa.21», fiind astfel în izolare și după moarte, ci un Sfânt adevărat, sobornicesc, smerit printre ceilalți Sfinți. n.n.]

11. Și i-a zis lui Domnul: Ai luat aminte la robul Meu Iov, că nu este om asemenea lui pe pământ, fără prihană, drept, adevărat, temător de Dumnezeu, depărtându-se de orice lucru rău51.22

Vezi cum este propovăduit atletul, pentru a doua oară, de nemitarnica judecată? Iar tu bagă de seamă prostia și răutatea diavolului. Dumnezeu mărturisește că este fără de prihană și tu te aștepți să covârșești mărturia Lui? Nu ar fi spus Dumnezeu fără de prihană, drept, adevărat, temător de Dumnezeu, dacă nu ar fi știut mai dinainte că, deși căzut în ispite, avea să rămână nesupus. (vedeți ce grav este să susții că toți îngerii și Sfinții sunt vinovați, dacă numai contradicția lui Dumnezeu cu referire la unul din ei, Iov, este numită de Sfântul Ioan Gură de Aur, a fi prostie și răutate. Chiar dacă Părintele Aldea numește acestea greșeli, contextul în care folosește expresia se referă nu la acuzația de greșeli nevinovate, din neștiință, ci la căderile grave ale Părintele Arsenie Boca atât prin conviețuirea în aceleași locuințe,

14 Ps. 72,6.

15 Iov 21,7 [Septuaginta],

21 †PS Daniil STOENESCU, episcop locțiitor al Daciei Felix, Părintele Arsenie…, Ed. cit., p. 23.

22 47 I Cor. 5,5.

48 Iov 1, 7.

49 întrebarea pe care o pune Dumnezeu diavolului este numai în chip un pogorământ, fiindcă Dumnezeu este Atotștiutor, nu are nevoie să întrebe ceva pentru a afla.

511 Mt. 12,43.

51 Iov 1, 8 [Septuaginta].

42

necanonică, timp de treizeci de ani cu o Maică, cât și ereziile grave propovăduite în scris și pictură. Punerea sfinției sale în rând cu Sfinții și Îngerii, ca și cum ar fi vorba de aceeași vină și aceleași greșeli, acuză indirect pe toți Sfinții și pe toți Îngerii, inclusiv ai Domnului, că ar fi avut viețuire necanonică și credință eretică – n.n.)

Vezi cum face ca începutul și temeiul luptelor să ia pricină de la cel nedrept? Cineva care are un atlet viteaz vrea ca acesta să se angajeze în luptă cu adversarii săi, dar nu voiește ca el însuși să dea pricină luptei, ca să nu pară că este ambițios, ci îi lasă pe adversari să ajungă la aceasta și săl provoace, astfel încât și victoria lui să fie mai strălucitoare, și înfrângerea lor să fie mai rușinoasă. La fel face și Dumnezeu aici. Ai luat aminte în cugetul tău la robul meu Iov? La cine altcineva ia aminte diavolul? Fată de cine are invidie?

״Fată de robul Meu Iov”,

zice. Este de ajuns acest cuvânt, robul Meu, ca mărturie pentru virtute. Ascultă-L pe El și în altă parte zicând:

Moise, robul Meu, a murit”52.

Și iarăși în altă parte,

aduți aminte de robul Tău, Isaac”53.

Aceasta l-a întărâtat deîndată pe diavol, că Dumnezeu la numit pe Iov robul Său. Este aproape un reproș, vrând să îl provoace la atac. Și tu erai mai înainte rob, dar tu erai netrupesc, pe când acesta are trup, acesta este pe pământ, iar tu erai în cer. Aceasta este ceea ce spune Pavel:

Nu știți oare că noi vom judeca pe îngeri? Cu cât mai mult pe cele lumești?”54.23 (și atunci să nu judece Ortodocșii atunci când li se oferă ca model de Sfânt un om, dacă nu cumva este un înger căzut? – n.n.)

Pentru ce zice: Ai luat aminte că nu este om asemenea lui pe pământ? De aici aflăm că mai ales aceasta l-a dus pe diavol la invidie, faptul că nu se află nimeni pe pământ asemenea lui Iov. Ce îl roade? Ce îl întărâtă pe diavol? Comparația lui cu un om? Dumnezeu nu a zis încă nimic despre Iov decât că nu este nimeni asemenea lui pe pământ. Pentru ce zice asemenea? La ce se referă? La bogăție? La noblețe? La ceva dintre bogățiile trupești? Nicidecum, ci la virtutea sufletului. Fiindcă asemănarea lui Iov se arăta cu privire la ceva, a adăugat: om drept, adevărat, temător de Dumnezeu. Om drept. Dar tu, nefiind om, nu ai rămas în virtute. Așadar, nimeni să nu spună: om era cutare [și de aceea a păcătuit], iată că și acesta era tot om. Vezi nimicnicia firii. Era doar om și a putut să păzească virtutea. întrun cort de lut fiind, a arătat atât de mare cucernicie. Nemitarnică este judecata, mai ales și în primul rând fiindcă este pronunțată de Dumnezeu însuși și apoi fiindcă vrăjmașul este de față, și acuzatorul ascultă.

12. Oare degeaba îl cinstește Iov pe Dumnezeu55?

Aceasta este caracteristic oamenilor răi, ca, atunci când se aduc laude cuiva, să nu rabde cele spuse, ci să încerce și să se străduiască să le nimicească. Dacă sunt unii care se topesc de invidie din pricina laudelor aduse altora, să audă ai cui ucenici sunt. (departe de noi a invidia căderile Părintelui Arsenie Boca sau faima dăunătoare de suflet a sfinției sale. Ne-am fi bucurat din toată inima să fi propovăduit Ortodoxia și să fie un mare Sfânt al neamului nostru. În schimb cei care îi hulesc pe ceilalți sfinți, că ar fi ca Părintele Arsenie Boca, ca să îl scape pe el de acuzații, suferă de invidie față de ceilalți Ortodocși care sunt ucenicii Sfinților autentici – și nu sunt de acord să cadă la compromisul de a considera circul minunilor sfințenie adevărată. Suferă și invidie față de adevărații Sfinții, și față de părinții cu adevărat duhovnicești contemporani, ca Părintele Cleopa sau Părintele Arsenie Papacioc – care au respectat pe cât au putut atât sobornicitatea bisericii, fiind întotdeauna în legătură și sfat cu ceilalți, cât și învățătura neștirbită a Sfintei Predanii – acuzândui că sunt la fel ca Părintele Arsenie Boca, sărmanul amăgit, doar ca săi ia astfel apărarea când sfinția sa este vizibil împotriva Sfinților Părinți. n.n.)

A răspuns diavolul și a zis împotriva Domnului56.

O, nerușinare! A îndrăznit să răspundă împotrivă lui Dumnezeu. Aceasta o face nu numai demonul acela, ci și toți oamenii răi.

23 52 Ios. 1,2.

53 leș. 32,13.

54 I Cor. 6, 3.

43

(la fel fac cei ce se împotrivesc Sfintei Tradiții pe față, răspunzând împotriva Sfintelor Canoane și Dogmaticii, doar ca să îl scoată basma curată pe Părintele Arsenie Boca. Ba aduc ca pretext că totuși Francisc de Assisi ar fi Sfânt, ba că Origen nar fi chiar atât de anatema, ba că Ulfila ar fi vreun Ortodox, ba că reîncarnarea particulară propovăduită de Părintele Arsenie Boca, n-ar fi chiar o reîncarnare, ba că Părintele Arsenie Boca a pictat mai original decât toată iconografia Ortodoxă, ba că și Vaticanul ar fi vreo rămurică a Sfintei Biserici, ba că Maica Domnului ar fi avut mâinile Maicii Zamfira, ba că împărțirea zi și noapte a aceleiași locuințe, de fapt ar fi îndrumarea duhovnicească a unei ucenițe, ba că declarațiile de la securitate ale Părintele Arsenie Boca învinovățind pe alții despre relațiile cu legionarii, ar fi dragoste de adevăr, ba că pictura bazilicii San Pietro ar fi adevăratul ecumenism echilibrat, ba că fulgerările cu ochii ce paralizau ar fi vedere duhovnicească, ba că vădirea păcatelor oamenilor publică, numit „biciul lui Dumnezeu” (ca obicei grosolan făcut cu toți ce stau la coadă, iar pe cei ce nu rabdă îi numea „dezertori”), ar fi proorocie și îndreptarea sufletului către pocăință, ba că înșiruirea de erezii în Cărarea Împărăției, Cuvinte Vii și pereții așezământului de la Drăgănescu ar fi pură Ortodoxie, dar neînțeleasă de Ortodocși fiindcă sunt exagerați și nu iau seama la minuni, ba că minunile spectaculoase, tipic demonice și propovăduite ca un show la televiziune, care nu schimbă sufletele ci încurajează robia minții față de simțire, ar fi daruri dumnezeiești etc. toate acestea sunt împotriviri față de Dumnezeu – ce ne-a revelat Sfânta Predanie – ale diavolului, prin gurile sărmanilor oameni amăgiți de el prin Părintele Arsenie Boca – n.n.)

Sau nu era astfel și cel ce zicea în Evanghelie:

״Am știut că ești om aspru, care seceri unde n-ai semănat și aduni de unde n-ai împrăștiat”57.

Și iarăși alții spuneau:

״Oricine face răul este bun înaintea Domnului”58.

Oare degeaba cinstește, zice, Iov pe Dumnezeu?

Fiindcă nu putea să primească cele spuse despre Iov, diavolul învinuiește intenția lui Iov. Nu se poate atinge de cele văzute, ci se atinge de cele nevăzute. […]

15. Ce oare, zice, nu cumva curat va fi vreun muritor înaintea Domnului sau vreun bărbat va fi fără prihană din faptele sale25. Altul zice:

״Nu este cu putință să fie om curat”26.24

Să nu primim acestea ca pe niște păreri, iubiților. Și bine a adăugat ״înaintea Domnului”, precum zice și Profetul:

Că nimeni din cei vii nui drept înaintea Ta”27.

Și iarăși:

De Te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va putea suferi?”28 29. Căci așa cum bunătatea noastră comparată cu bunătatea Lui este răutate, la fel și celelalte. (așadar, toate textele de mai sus arată drept răutate bunătatea noastră prin comparație cu bunătatea lui Dumnezeu, nicidecum nu o compară cu Sfintele Canoane și Sfintele Dogme. Cine urmează lor este Sfânt, cine le încalcă este înșelat. Comparația Părintelui Aldea însă este între Părintele Arsenie Boca care a încălcat și Sfintele Canoane și Sfintele Dogme, față de sfii care ne le-au încălcat, așadar nu se mai potrivește. Dacă tot omul comparat cu Dumnezeu nu este bun: Mat 19:16 Și, iată, venind un tânăr la El, Ia zis: Bunule Învățător, ce bine să fac, ca să am viața veșnică? 17 Iar El a zis: De ceMi zici bun? Nimeni nu este bun decât numai Unul Dumnezeu. Iar de vrei să intri în viață, păzește poruncile. Totuși cine păzește poruncile intră în viața veșnică, deci este Sfânt. Sfinții nu sunt buni față de Dumnezeu, dar Părintele Arsenie Boca nu este bun față de porunci. Cu ele trebuie să îi analizăm modelul dacă este de sfințenie sau nu, nu cu absoluta bunătate a lui Dumnezeu, de care pomenește Sfânta Scriptură. Așadar, Părintele Mihai-Andrei Aldea trișează rațional, ca să îl facă cu orice preț Sfânt pe Părintele Arsenie Boca. Cam așa ar suna sofismul sfinției sale: „Fiindcă Sfinții nu sunt buni față de Dumnezeu, deși respectă poruncile, de aceea, și Părintele Arsenie Boca este Sfânt, chiar dacă nu respectă poruncile”. – n.n.)

Sau vreun bărbat fără prihană din faptele sale19.

24 25 Iov 4,17.

26 Iov 25,4.

44

Vezi-l pe Elifaz contrazicânduL pe Dumnezeu, căci la cuvântul lui Dumnezeu: „Om drept, fără prihană…”, Elifaz zice: „nu fără prihană”. (dar și Părintele Aldea îl contrazice pe Dumnezeu folosindu-se de aceleași cuvinte ca Elifaz n.n.)

16. își sprijină raționamentul chiar pe îngerii lui Dumnezeu.

Căci dacă nu se încrede în slugile Sale, dacă și în îngerii săi descoperă vină30. (celebrul text invocat de Părintele Aldea, în apărarea preaiubitului său mentor. – n.n.).

Mi se pare că vorbește aici despre puterile cele de sus. Ce trebuie să spunem despre oameni, zice, când îngerii nu sunt fără prihană? Ce înseamnă nu se încrede? Ca în niște drepți, fără prihană și care nu păcătuiesc. Mie mi se pare că firea îngerilor este capabilă de dispoziții contrare. Ce înseamnă descoperă vină. Nu a îngăduit, zice, ca firea lor să fie perfectă și bine zice descoperă vină, ca nu cumva măreția firii lor să îi facă să se mândrească, ci să fie pururea supuși lui Dumnezeu. La fel și la firea oamenilor. Neavând omul nemurirea în suflet, totuși s-a mândrit. Iar dacă ar fi avuto în fire ce sar fi întâmplat? (vedeți cum acest text vorbește despre firea îngerilor, iar nu despre voința lor? Ca să nu se mândrească au fost învățați că firea lor este capabilă de dispoziții contrare, iar ei nemândrinduse îl laudă pe Dumnezeu că îi ține supuși Lui, prin harul Lui, ei având voința să fie cu El, în veșnicie. Dimpotrivă, diavolii având aceeași fire, datorită voinței lor rele, nu vor să fie supuși, ci vor anarhie adică falsa libertate propovăduită la Colectiv, în ziua în care au murit. Așadar sunt Sfinți îngerii Domnului și nu merg în iad, fiindcă vina este a firii, iar voia au dato lui Dumnezeu. În iad merg doar cei care nu vor să meargă cu Dumnezeu. La fel și cu oamenii. Dacă având această fire umilă, mulțumesc lui Dumnezeu pentru ea, respectând Sfânta Predanie rămân cu El în veșnicie. Dar dacă o încalcă, mândrinduse că sunt cineva, că pot mijloci ei la Judecată, că oamenii trebuie să aibă ca model de preoți pe ei, că pot scoate arhierei din iad, aducând învățături din propria părere și contrazicând Sfânta Predanie și nu se pocăiesc public, cum public au păcătuit, merg desigur în iad. Nu pentru fire, care nu poate fi fără vină, ci pentru voie care s-a înclinat către dragostea de sine. Pentru aceasta puteți cerceta capitolul: Din neascultător, amăgit de vedenii. Mai apoi, amăgitor prin false minuni n.n.)

Cerul nu este curat înaintea Lui.”31

Curăția unei asemenea firi prihană este înaintea Lui, nu ca și cum cerul ar avea voie liberă, ci se compară curăția cea după fire cu curăția virtuții lui Dumnezeu.

17. Și pe cei ce locuiesc în case de lut32. 25

Ce trebuie să spunem despre oameni”, zice. Mai întâi, pornind de la propria lui casă – trupul –, a lovit firea. Apoi o arată ieftină și de nimic și din altă parte. Nu era de ajuns să spună că suntem din lut, ci și din ce fel de lut. A numit firea de la cel mai rău lut. Pe bună dreptate zice că așa cum la noi alcătuirea firii noastre este pricină pentru păcatele noastre, la fel și la îngeri. Dumnezeu a descoperit vină la ei, ca să-i smerească și săi umilească, fiindcă și la noi a descoperit așa. Prin faptul că spune a descoperit vină arată înțelepciunea Lui, nu ca și cum S-ar strădui să afle, ci ca Unul care a găsit ceva înțelept și priceput. (vedeți că și la noi este vorba de vina firii, iar nu de vina voirii? Cum să ajungă cineva la iad pentru firea care i-a făcut-o Dumnezeu? Pentru voirea care este la alegerea lui se încununează dacă împlinește Sfânta Predanie sau se osândește dacă o încalcă – n.n.)

18. Apoi, ca să nu pară greu de suportat cuvântul său, îl face comun33. (firea este comunul, voirea particularul. De ce Părintele Aldea vorbește despre comun, când discuția era despre particularul Sfinților vs. particularul Părintelui Arsenie Boca? – n.n.)

Din care și noi suntem toți, din același lut34. Căci și din altă parte iarăși înfățișează puterea lui Dumnezeu și slăbiciunea noastră, zicând:

îi strivește pe ei ca pe o molie*5.

Adică poate cu ușurință să distrugă cele mai lăuntrice părți.

De dimineața până seara nu mai sunt36.

25 27 Ps. 142,2.

28 Ps. 129,3.

29 Iov 4,17.

30 Iov 4,18.

31 Iov 15,15.

32 Iov 4,19. Se referă la trupul de lut.

45

Adică, întro singură zi sau neîncetat.

19. Și pentru că nu pot să se ajute singuri au pierit37. Adică nimeni nu poate să stea împotriva lui Dumnezeu. Nu putem să ne ajutăm pe noi înșine atât din pricina superiorității firii lui Dumnezeu, cât și din pricina mulțimii relelor.

״Dacă mâna cea sfântă le voiește, cine I se va împotrivi?”38 39.

Căci a suflat peste ei și au murit și fiindcă nu aveau înțelepciune au pierit926. Nimic nu este mai puternic decât înțeleptul. Aceasta i-a făcut pe ei ușor de biruit. Așadar, mai ales firea lor îi face ușor de prins (comunul, firea, chipul n.n.), apoi și răutatea și necucernicia (particularul, alegerea persoanei, asemănarea/non asemănarea– n.n.).

[…]

2. Pe cel nebun îl ucide mânia, pe cel rătăcit îl omoară râvna1. 27 n.n.]

Să continuăm cu textul Părintelui Mihai-Andrei Aldea.

• „Dacă nu îl cinstești pe Părintele Arsenie Boca te duci în Iad”, cu completarea la fel de extremistă „Dacă îl cinstești pe Părintele Arsenie Boca te duci în Iad”.

În fapt sunt milioane de sfinți și nu este posibilă o cinstire (cultică) nominală a fiecăruia dintre ei.

[Părintele Aldea, din păcate, nu cunoaște nici liturgică, fiindcă face iarăși o afirmație greșită. Toți Sfinții, chiar și cei necunoscuți, se cinstesc sub numele de „Toți Sfinții”, cultic în Duminica Tuturor Sfinților. Iar numele fiecărui Sfânt luat în parte, chiar necunoscut, este foarte important pentru noi, fiind pomenit (cinstit) nominal în slujba Utreniei acelei Duminici:

Apoi, Sedealna Tuturor Sfinților, antifon vers 8:

Săvârșind sfânta pomenire a strămoșilor, a părinților, a patriarhilor, a apostolilor, a mucenicilor, a ierarhilor, a proorocilor și a cuvioșilor Tăi, a pustnicilor și a drepților și a tot numele ce este scris în cartea vieții, Hristoase Dumnezeule, pe toți îi chemăm spre ajutor, rugândune: Împacă lumea Ta pentru dânșii, ca un iubitor de oameni, ca toți să strigăm Ție: Dumnezeule, Cel ce Te preamărești în sfatul Sfinților Tăi, Tu ești, cu adevărat, Cel ce preamărești după cuviință sfântă pomenirea lor.28

Și după cum nominal poate avea dublu înțeles, tot așa aici este vorba nu de a aduce slujbe nominale, ci a-l cinsti în sinea ta pe Părintele Arsenie Boca sau nu. Dacă cineva nu cinstește un Sfânt sau cinstește un ne sfânt înainte de canonizare, fără a avea încredințarea de la Sfântul Duh directă (la cei care au ajuns la vederea duhovnicească) sau indirectă (prin compararea realității persoanei apreciate cu Sfinții Părinți), greșește. Dar dacă își pune toată nădejdea într-un rătăcit se îndrăcește, dând drepturi puterilor demonice care au lucrat în acela prin credința nelămurită pe care o are și lipsa de pocăință. Desigur că vătămările pot fi mai mari sau mai mici, după știință și neștiință, dar sunt:

Luc 12:47 Iar sluga aceea care a știut voia stăpânului și nu s-a pregătit, nici na făcut după voia lui, va fi bătută mult.:48 Și cea care n-a știut, dar a făcut lucruri vrednice de bătaie, va fi bătută puțin. Și oricui i s-a dat mult, mult i se va cere, și cui i s-a încredințat mult, mai mult i se va cere.

Să nu ne jucăm cu relativitatea. Chiar dacă nu ne dăm seama, duhurile diavolești ne luptă fără menajamente și profită de orice despărțire pe care ne-o facem față de Hristos, prin rea voință, dar și prin neștiință. Iar aceasta este a pune începutul iadului– n.n.]

Iar ceea ce este din încredințare nu este păcat.

[greșit. Se poate ajunge și la iad din râvnă rătăcită, cu toată încredințarea n.n.] Câtă vreme nu a fost canonizat Părintele Arsenie Boca este greșit să spună cineva că cei care nu îl cinstesc

26 33 Adică îl face comun întregii firi omenești. Nu îi aruncă lui Iov în față că este nedrept, ci spune că nici un muritor nu este fără prihană, învinuindu-1 pornind de la firea comună și părând că astfel atenuează învinuirea

34 Iov 4,19.

35 Iov 4,19.

36 Iov 4, 20.

37 Iov 4, 20.

38 Is. 14, 27. Citat aproximativ, după Sfântul Ioan.

39 Iov 4,21.

27 Sfântul loan GURĂ DE AUR, Comentariu la Iov, Ed. DOXOLOGIA, Iași, 2012, pp. 29-33, 40-42, 90-93.

28 <http://www.liturgica.ro/images/materiale/Utrenia.pdf>, marți, 2 februarie 2016, p. 18.

46

săvârșesc vreun păcat. Așa cum atâta vreme cât nu a fost osândit de vreun sinod, a crede că cei care îl cinstesc sunt rătăciți este foarte greșit.

[mare eroare. Dacă cineva își ia ca model un om neosândit de sinod, dar aflat în înșelare, ajunge întro mare rătăcire, putând săși piardă și sufletul. Ce sinod a osândit pe Babaji, ce sinod a osândit pe Bivolaru? Și cât de rătăciți sunt cei care îi urmează.

În afară de asta, după cum se observă din studiul învățăturilor Părintelui Arsenie Boca, atât cele scrise, cât și cele pictate, sfinția sa a fost osândit de toate cele 7 Sfinte Sinoade Ecumenice, chiar dacă nu a fost nominalizat. Ele au hotărât pentru binele nostru ca oricine va propovădui și în viitor învățături opuse lor sau va cinsti pe cei care se opun lor, să fie anatema, adică pus deoparte, ca să nu îmbolnăvească pe Ortodocși prin ideile lor pierzătoare de suflet. Chiar dacă Părintele Aldea nu este informat despre acest aspect, chiar dacă mulți nu cunosc acest lucru, nimeni nu poate muta anatemele date de un Sfânt Sinod Ecumenic, nici măcar un Sfânt Sinod Local. n.n.]

Desigur, există situații în care a cinsti sau a nu cinsti pe un sfânt te poate duce în iad. De exemplu, dacă cineva îl cinstește pe Sfântul Apostol Petru pentru lepădarea lui, crezând că este un lucru bun, are toate șansele să se osândească (ferească Dumnezeu!). Așa cum cineva care nu îl cinstește exact din această pricină iarăși se află pe o cale greșită.

[Mare confuzie și aici. Cinstea merge la persoană, nu la faptă, pentru care există pocăință. Noi cinstim pe Sfântul Apostol Petru nu pentru învățăturile și faptele lui bune sau rele pocăite, ci tocmai pentru că învățăturile și viața lui au fost date ca model de Ortodoxie la Sfintele Sinoade Ecumenice, gura infailibilă a lui Hristos. Cei care se încadrează în aceste modele sunt Sfinți, chiar dacă nu sunt canonizați încă, iar cei care se opun prin învățătură și viață acestor modele pot fi canonizați printr-o eroare de Sfintele Sinoade Locale, dar nu sunt Sfinți. Aprecierea Sfintelor Sinoade Locale este valoroasă tocmai pentru că studiază și confirmă sobornicește ortodoxia neîndoielnică a celui canonizat, dar nu ele îl fac pe acela să aibă ortodoxie neîndoielnică. De altfel și discuția noastră nu este despre a afla dacă Părintele Arsenie Boca este sau nu în iad, nu îl judecăm pe sfinția sa, ci dorim să aflăm adevărul despre învățăturile sfinției sale și despre viața sa: se încadrează în modelul Ortodox neîndoielnic de Sfânt al Sfintelor Sinoade Ecumenice sau nu? Nu din curiozitate deșartă, ci pentru că problematica învățăturilor și vieții sale atât de contemporane ne lămurește pe noi foarte multe aspecte în legătură cu mântuirea noastră în aceste vremuri grele – n.n.]

https://888adevarul8despre8arsenieboca8.wordpress.com/descarcare-continut-blog-sub-forma-de-fisiere-pdf/

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s