Cum a aparut blogul

Redau din corespondeta unei prietene ale mele, anonimizata dar reala. Am avut suficienta incredere in ce mi-a spus incat a doua zi am creat blogul:

Iata povestea, spusa fara patima si cat mai obiectiv cu putinta:
Acum ceva timp am cumparat o carte cu interviuri cu Par. Pantelimon, care in acel moment, era deja la Man.Turnu. Am gasit-o la Libraria Sofia. Eu mai aveam o carte a domniei sale, dar aceasta noua era mult mai “consistenta” in privinta povestirii despre lucrarea Par. Arsenie Boca pentru Romania si mantuirea romanilor. Le-am cumparat datorita evlaviei pe care o aveam fata de parintele AB, pentru ca dorind sa stiu cat mai multe despre el, am cumparat toate cartile lui si cele care vorbeau despre el, despre cuvintele lui, despre faptele lui. Exceptie de la regula, au facut cartile, care aveau titluri, ce te duceau cu gandul la tot ce inseamna “filozofii orientale” gen: “Convorbiri astrale cu par. Arsenie Boca” (pentru ca trebuie sa-ti spun ca mai exista si asa ceva pe piata – chiar la o taraba din P-ta Moghioros am vazut cartile respective). Evident, nu am dat crezare ca ar fi o legatura intre Par.AB si curentul respectiv, de aceea am tratat cu dispret aceste lucrari crezand ca ocultistii doresc sa se foloseasca de numele parintelui si asa isi fac reclama.
Draga mea, tin sa-ti spun, ca eu am inceput sa merg la mormantul parintelui, inainte de a avea probleme in familie. Dar, pe parcurs ce mergeam s-au intetit problemele, pana au ajuns la limita superioara a suportabilitatii, dupa cum bine stii. Astfel am reusit sa merg la mormant sa ma rog, nu mai putin decat de 6 ori intr-un singur an. Cand problema noastra de familie a ajuns la nivelul divortului, Dumnezeu mi-a scos in cale un fiu duhovnicesc al parintelui AB, care mi-a spus sa nu divortez, ca sotul isi va reveni, si sa fac un anumit canon.
Acel canon eu l-am facut cu aprobarea duhovnicului meu din vremea aceea, acesta stiind de la cine am canonul si care imi dadea binecuvantare sa ma duc o data pe luna la acel fiu duhovnicesc al lui AB. De asemenea i-am spus si acelui parinte, ca eu fac canonul dat de el, dupa ce imi da binecuvantare duhovnicul meu, caci imi schimba canonul in fiecare luna in functie de evenimentele petrecute in familia mea.
Dupa vreo 4-5 vizite la parintele in cauza, Dumnezeu mi-a pus piedica si eu nu am mai putut sa merg, din lipsa de fonduri. Prietena mea a continuat sa mearga, pentru ca si-l alesese de duhovnic si ii pusese conditia sa vina in fiecare luna, cand ii spuna domnia sa. Numai ca la ceva timp au inceput sa inceapa problemele, caci duhovnicul se schimba de la o spovedanie la alta. Nu pot sa-ti dau amanunte, caci nu este dreptul meu sa spun ceva din cele ce mi s-au spus. Cert e, ca nu era de bine…
Prin martie (aproximativ) sau mai bine zis in primavara anului 2013, Doamna ZZZ imi spune, ca l-a depistat pe Parintele Pantelimon si ca vrea sa mearga la el si daca vreau si eu sa merg, ca sa nu fie singura la drum. Ne-am inteles ca vom merge impreuna. Pana atunci nu auzisem de domnia sa, decat ca fusese la Ghighiu, si eu il vazusem acolo la ultimul hram la care a participat in m-re ca duhovnic al acesteia (eram in pelerinaj), dar si atunci se faceau comentarii ca par. a fost marginalizat si nu a fost lasat sa dea nici o binecuvantare (caci am vrut eu sa iau), ci mai ca l-au luat pe sus doua calugarite, fiecare de cate un brat, chipurile, ca nu se simte bine… Ulterior, am aflat de la Doamna ZZZ ca acest parinte este fiu duhovnicesc al parintelui Arsenie Boca si iubindu-l pe acesta, i-am dat credit si celuilalt.
Astfel ca, Doamna ZZZ mi-a aratat prima lui carte cu interviuri pe care m-am apucat sa o citesc. Citind din aceasta, mi-a venit “cheful” sa citesc si din celelalte carti ale lui sau despre Par. AB. Trebuie sa-ti spun ca, desi aveam de mult timp cartile lui si inca mai strangeam (caci manifestam mai degraba o idolatrie fata de el, asa cum au fanii fata de un “star” cand ajung sa cumpere tot ce are legatura cu idolul lor), totusi eu nu citisem cartile respective, ceva ma tinea la distanta.
”Cararea imparatiei”este prima carte a lui care a intrat in casa mea si asta prin 2001-2002 cand cineva mi-a dat-o sub forma de foi volante sa mi-o trag la xerox si sa mai fac un exemplar si pentru acea persoana. Pana la urma, am facut 5 exemplare, celelalte 3 dandu-le prietenelor de la acea vreme. In toti anii, pana in 2013-2014 m-am chinuit sa citesc din ea si chiar si pe sarite, nu am ajuns mai departe de jumatatea ei. Ceva ma tinea in loc si desi era interesanta, nu aveam atractie sa o citesc. Era ca o mancare gustoasa pe care insa o mananci cu noduri, si desi te gandesti ca e gustoasa, totusi nu te saturi, caci nu poti s-o mananci, nici nu o poti savura.
Cam asta fusese apropierea de Par. AB, pana in momentul in care am ajuns sa merg in pelerinaj si printre alte manastiri si la Prislop, unde mai degraba m-a impresionat mormantul cu flori viu colorate, oamenii care aduceau intr-una ghivece, indiferent ca erau 10 sau 30 la coada, aproape toti aveau asa ceva, si nu mai vazusem vre-un mormant al vre – unui parinte acoperit de atatea flori…plus vorbele Doamna XXX despre sfintenia parintelui si filmuletele puse in autocar, care prezentau viata lui si cuvintele de invatatura.
Totusi, chiar si in filmuletele acelea ceva nu ma odihnea, pentru ca nu exista potrivire sau mai zis armonie. Cuvantul lui era:”Eu sunt sfant din pantecele maicii mele” si totusi maica lui era cea care divortase de sot, iar el fusese dat tatalui. Si ma gandeam: Ca sa iesi sfant din pantecele mamei, ar trebui ca insasi mama sa fi ajuns la sfintenie (vezi pe Maica Domnului, care s-a invrednicit de a-L avea pe Hristos ca fiu, pentru curatenia si sfintenia ei). Dar, cum putea mama sa fie sfanta, atata vreme cat a divortat, si a facut exact impotriva cuvantului Domnului care zice ca: “ce a unit Dumnezeu, omul sa nu desparta”, si nu poate nimeni gandi ca a facut-o din cauza ca sotul avea oaresice probleme, atata timp, cat copilul a fost dat in grija tatalui. Mai mult copilul nu a dorit ca dupa moartea prematura a tatalui sa fie ajutat de mama cu nimic, avand mandria a se descurca singur, ca “daca asa a vrut Dumnezeu, sa fie dat tatalui”….cum sa primeasca ajutorul mamei ?!!! Ca sa nu mai spun ca insusi gandul ca esti sfant din pantecele mamei este gand de slava desarta, daramite sa o mai si spui in gura mare, caci erau mai multi care dadeau marturie ca el a spus aceasta.
Mai era un lucru care nu-mi dadea pace, anume, ca el spunea pacatele oamenilor in gura mare, chipurile, sa invete toata lumea din pacatul celuilalt, dar eu citisem intr-o multime de carti ale Sfintilor Parinti si mai ales in Paterice, pe care le mancam pe paine, asa repede la citeam, ca trebuie sa ascunzi pacatul fratelui, nu sa-l dai pe fata. Ci daca, vrei sa se indrepte, sa-l mustri intre tine si el si daca se poate, nici asa, caci erau parinti cu viata imbunatatita, care vazand patima fratelui, ii spuneau acestuia ca si ei au patima aceea si il rugau sa se roage impreuna (cu el), unul pentru altul, ca Dumnezeu sa-i izbaveasca pe amandoi de acea patima. Si astfel cu istetime si cu noblete duhovniceasca (vorba Sf. Par. Paisie Aghioritul) scapau sufletul fratelui din gheara celui rau. Sau mai e metoda data de Hristos, ca daca fratele pacatuieste, mustra-l intre tine si el, si daca nu asculta, ia cu tine doi sau trei martori ca din gura lor sa se vadeasca tot adevarul, ba poate chiar de ei sa se rusineze, daca nici asa nu merge, atunci spune-l Bisericii (adica preotului, caci poate el va gasi cuvantul ce va duce la indreptarea pacatosului) si daca nici de Biserica nu asculta, sa-ti fie tie, ca un pagan si ca un vames.
Deci, in nici un caz, sa-l spui in auzul a zeci, poate sute de oameni, pe motiv ca se-ndreapta mai multi. Acestea erau doua aspecte pe care eu nu le intelegeam si le consideram nepotrivite cu viata si invatatura unui sfant… si totusi… faptul ca mergeam in pelerinaj cu atate prietene Doamna ZZZ, Doamna QQQ, Doamna RRR, Doamna PPP , Doamna YYY si imi faceam pe zi ce trece si altele, atmosfera din autocar, florile de pe mormant, parastasul facut la mormantul lui, toate acestea m-au facut sa-mi adorm constiinta si sa fiu surda la amanuntele care nu se potriveau.
Ultimile 4 nume sunt de la serviciu si eu le-am cooptat sa vina in pelerinaje, ca sa o ajut pe Doamna XXX sa-si umple locurile vacante – una peste alta, a fost un an intreg in care, in aproape fiecare sfarsit de saptamana eram plecata in plerinaj, iar in timpul saptamanii lucram pana la ora 22-23)
Sa revenim, deci, am citit prima carte cu interviuri a Par.Pantelimon, care vorbind despre “lucrarea lui AB” mi-a deschis apetitul pentru cartile pe care le aveam in casa despre AB si totusi nu le citisem pana atunci (ca sa intelegi…am vreo 30, de care acum vreau sa scap !!!). Citindu-le, mai ales in cele cu “Marturii despre Par.AB” am gasit o multime de “nepotriviri duhovnicesti”, doar ca acum eram dupa 6 pelerinaje cu atmosfera tulburatoare, cu canon de la un fiu duhovnicesc al lui, si cu parerea generala a cunoscutilor mei, ca nu se poate altfel…” Par.AB este sfant ! Este Sfantul Ardealului !”
Si am continuat sa ma mint singura, dandu-mi explicatii ca sa acopar toate “nepotrivirile” din text, ca oameni care voiau sa-l denigreze strecurau acele povestiri in text, dar nu-mi puneam problema de ce aproape toate cartile aveau asa ceva, oare n-ar fi trebuit sa existe si cele care sa fie 100% curat ortodoxe si ca dogma si ca stil de viata? Ce era prostia cu divortul, cand unui barbat ii spune sa divorteze fiind cu nevasta langa el, ca nu-i buna, si cand se duce cu a doua ii spune ca acum o sa fie bine, sau ii spune alteia ca sa mai scoata din icoanele din camera unde doarme, ca sfintii sunt vii si ii consuma oxigenul si de aceea nu se poate odihni !!! Auzi gogomanie!!!! Scuze de limbajul licentios ! S
au in cartea preotului Nicolae Streza (care apropo, e din tata ortodox si mama catolica) acesta povesteste ca Par.AB obisnuia sa mai colinde satele din zona Fagarasului si mergea si in comunitatile greco-catolice si le spune la un moment dat ceva de genul ”ramaneti pe calea aceasta ca va veti mantui”. Deci, in loc sa le propovaduiasca ortodoxia, el ii aproba in ce fac si ii incuraja sa ramana in biserica greco-catolica, caci se vor mantui acolo ! Si sunt foarte multe exemple de ecumenism in faptele si cuvintele lui, este adevarat, povestite de altii. Mai, dar chiar la unison, in toate cartile sa fie la fel, sa nu fi scapat, doua-trei macar ? Dar atunci nu-mi dadeam seama de asta si le puneam in carca “raufacatorilor”.
Si, iata, ca intr-o zi ajung sa cumpar a doua carte scoasa de aceeasi autoare cu interviuri cu Parintele Pantelimon (pe autoare impreuna cu sotul si fata- parca avea si un baiat, nu mai tin minte, dar stiu ca fata ei ne-a servit, o cunoscusem in vremea pelerinajelor cand am vizitat pangarul de la manastirea Bucium). Am citit-o relativ repede, in doua zile, caci e destul de subtire.
In carte, parintele Pantelimon vorbeste despre pacatul avortului si ca de aceea pedeapsa lui Dumnezeu e asupra Romaniei (si eu sunt intrutotul de acord cu acest lucru, atata vreme cat s-au facut zeci de milioane de avorturi, practic ne-am fi dublat ca popor). Ei bine, el spune in acest context, ca cele care vor sa-si ispaseasca pacatul, sa vina la el, cat este in viata sa le dea un canon, de care preotii de azi nu stiu sau nu iau seama, ca nu este de ajuns sa se faca Paraclisul Maicii Domnului si Canonul de pocainta pentru pruncii avortati, caci mai trebuie si altceva facut. Dar nu spunea ce !
Eu avandu-l pe sotul meu cu problemele pe care le stii si care sunt probabil si cruce pe care o duce pentru ispasirea pacatelor neamului, stiind ca soacra mea avea Z avorturi si altcineva apropiat din aceeasi familie, X avorturi, m-am gandit sa fac eu canonul acela, ca sa mai usurez crucea neamului din spinarea sotului meu (si a mea) si astfel vindecarea lui sa se faca mult mai repede.
Intre timp Doamna ZZZ face canonul, pe care Par.Pantelimon nu i-a dat voie sa-l dea si altora si se duce si a doua oara la el sa vada daca l-a facut bine, impreuna tot cu aceeasi prietena si iarasi fara sa-mi spuna. Cand se intorsese prima oara, mi-a spus ca parintele i-a spus sa-mi transmita ca eu nu pot face canonul in locul soacrei sau a celeilalte, ci doar cele care au facut pacatul, iar daca si-a pierdut mintea este ca un mort-viu (vie trupeste-moarta sufleteste) si ca nu se poate face nimic. Eu am rugat-o ca daca se mai duce odata sa ma ia si pe mine, ca sa-mi pledez singura cauza, ca fiecare om isi spune pasul cu durere si cu mai multa dragoste decat are un altul ce-i strain de familie. Ma gandeam, ca fiind vorba de pruncuti, asa cum la botez exista nasii, care isi asuma mantuirea copiilor, asa si aici, se putea sa le fiu un fel de “nasa” acestor copii, daca Dumnezeu s-ar fi milostivit de ei, pentru canonul implinit de mine din dragoste pentru sotul meu si din mila pentru pruncuti (care erau atat de multi…33).
Dar, iar s-a dus fara mine si l-a mai intrbat odata pe parintele Pamtelimon, daca pot sa fac ca “nasa” canonul si i-a raspuns din nou ca nu, doar ca, acum, cand s-a intors, la rugamintea mea de a mi-l da, a facut-o, intrucat parintele i-a dat voie sa-l dea mai departe, pentru ca a inteles exact cum sa-l faca.
Din nefericire pentru mine, am cazut intr-o alta plasa, din cauza obisnuintei ! Cand mi l-a spus, eu am recunoscut canonul pe care il facuse mama, dupa moartea sotului ei, dar, pentru ca trecusera multi ani, uitasem intre timp de el. Si pentru ca obisnuinta e o adoua natura, am lasat jos garda ratiunii, a logicii si n-am mai gandit ca ce se spune acolo nu-i normal si pentru ideea ca in Faptele Apostolilor (cred ca acolo, dar nu sunt sigura) se spune ca la inceputurile crestinismului, cei vii se botezau pentru cei morti.
Cert e ca eu am inghitit galusca, ca fiind valabila, fara sa gandesc si am dat-o si altora sa o inghita, pe principiul ca daca mama a facut-o demult, atunci inseamna ca este bine si pentru altii care sunt in situatia ei. Astfel am ajuns sa dau canonul Doamna PPP, Doamna OOO, Doamna SSS, CCC si…Mirelei. Din toate, ultimile doua au avut trezvie: Doamna RRR a refuzat din start, caci ea a facut canon dat de duhovnicul ei si daca acela nu i-a spus de asa ceva inseamna ca nu trebuie sa faca ! Si mai ales fara stirea duhovnicului !
Am uitat sa-ti spun, ca Par.Pantelimon i-a spus Doamna HHH ca nu trebuie sa ia binecuvantarea duhovnicului, ca sunt multi care refuza acest canon pentru ca sunt modernisti, nu din scoala veche. N-a folosit exact cuvintele astea subliniate, dar asta era ideea care o transmiteau.
Cat o priveste pe Doamna QQQ, aceasta, desi simtea ca nu e ceva in regula cu canonul, totusi ca sa fie mai sigura si pentru ca ascultarea e mai buna ca toate, s-a dus la duhovnicul ei, Par. Irineu (plecase de la primul din motive intemeiate, dar pe care nu le pot spune altora) sa-i spuna de canon si sa ia binecuvantare in cazul in care nu exista nici un impediment. Cand s-a apucat sa-i spuna parintelui canonul si a ajuns la faza cu “botezul hainutelor”, parintele Irineu mai sa faca infarct: “Mai… mai…mai…tu…tu…n-ai minte ! Cum sa faci asa ceva? Tu n-ai minte ?” a spus sarind ca ars din scaunul de spovedanie si spunand totul balbait si aproape sufocandu-se. Dar prietena mea, ca sa fie sigura ca a inteles bine ce vrea sa spuna parintele, a continuat pana la final cand l-a exasperat pe bietul nostru parinte si a pus “bomboana pe coliva” spunand: “si numele pruncilor date la botezul hainutelor se trec la Sfanta Liturghie !” Trebuie spus ca si Parintele Nicolae Popescu a simtit ca ceva totusi nu e in regula, caci a pus-o pe Doamna SSS sa tina post 40 zile si in timpul acestuia sa faca surplus de rugaciune (Paraclisul Maicii Domnului si Acatistul Mantuitorului) si citire a Noului Testament (si parca o catisma din Psaltire, dar nu mai sunt sigura de asta). Mai mult facea si domnia sa rugaciune in paralel pentru mama in cauza si pruncutii avortati.
Dar, sa revin la subiect…Doamna QQQ a venit a doua zi la serviciu si dupa program m-am dus la ea in birou sa discutam diverse chestiuni duhovnicesti. Ea, dupa ce imi spune ca a fost la duhovnic si a reactionat cum am povestit, cu foarte multa delicatete imi pune problema sa ma gandesc ca in toata treaba aceasta e o mare problema, iar problema s-ar putea sa aiba ca radacina pe Par. AB. Putem oare sa fim siguri ca e sfant, ca uite ce roade aduc fii lui duhovnicesti (primul duhovnic si Par. Pantelimon)?
Am sarit ca arsa: “Nu poti spune ca Par. Arsenie Boca nu e sfant! Doar a facut atatea minuni!””Si totusi, hai sa mai cercetam…sa nu ne grabim…ca uite mai sunt si alte pareri, iar noi pe Hristos trebuie sa-l urmam! De sfintii din calendar putem fi siguri, dar de AB pana nu e canonizat, nu putem sa spunem ca e asa (sfant). Hai, totusi sa mai cercatam, poate el e sfant, si poate doar ceilalti doi s-au ratacit … s-au …poate ca-l urmeaza pe AB intru totul…Uite acesta-i link-ul, du-te si asculta si tu la tine si spune-mi ce parere ai ! Si mai cerceteaza, ca eu acum nu am timp, daca poti tu, uita-te pe net si spune-mi si mie”.
Zis si facut, am plecat din biroul ei naucita si intrigata de cele ce ascultasem la ea, dar parca totusi, modul de exteriorizare al Par. Irineu era precumpanitor, caci imi spuneam : pe Par.AB nu-l cunoscusem in viata sa-mi fac o parere, dar pe Par. Irineu il stiam inca de pe vremea cand era la M-rea Antim. Astfel ca, ajunsa in biroul meu, in loc sa plec acasa sau sa mai lucrez ceva, m-am apucat sa vizionez pe Youtube convorbirea dintre Parintele Gheorghe Anitulesei (care are duhovnic pe Inalt Prea Sfintitul Pimen) si Par. (monah) Antim de la Bistrita.
Cazul pr. Arsenie Boca, sau cum oamenii vor altceva decat pe Hristos

Dupa care am gasit si cele de mai jos:
Pr. Arsenie Boca: sfant sau inselat? Partea 1,2,3 .

Alte marturii despre pr. Arsenie Boca – Predica completa 2015

Apoi aceasta care mi se parea “bomboana de pe coliva” sfinteniei Par.AB:
Parintele Arsenie Papacioc si P. Ioanichie Balan -despre ratacirile P. Arsenie Boca.mp4

Ei bine, dupa ce am ascultat, am citit si am vazut toate acestea mi-am dat seama ca am facut o MARE, MARE GRESEALA, mai ales ca avand toate cartile in casa am putut sa ma duc la trimiterile care se faceau in filmulete, si asta pentru acele afirmatii pe care nu imi aminteam sa le fi citit, caci nu citisem toate cartile pe care le aveam, ci doar jumatate cap – coada, iar pe restul pe sarite.
Mi-am dat seama, ca toate exemplele pe care le dadea preotul Gheorghe Anitulesei erau valabile, cartile fiind pline de fapte filocatolice si inselare demonica.
Astfel ca am considerat necesar sa aduc la cunostiinta duhovnicului meu cele aflate, dar pentru ca el citise, corectase si daduse binecuvantare spre publicare cartii ce cuprindea interviuri ale Parintelui Pantelimon, am incercat sa fac aceste lucruri cu finete si inacelasi timp sa-mi spovedesc pacatul, pentru ca din cauza prostiei mele cazusera multi oameni in grea ispita si in grele pacate. Desi, la prima vedere a ramas uimit si putin pe ganduri, parintele, totusi n-a acceptat ideea ca ar fi ceva gresit, iar cand am sugerat ca daca AB ar putea fi eretic s-a enervat si a refuzat total ideea, iar la sfarsit mi-a spus sa stau linistita ca n-am niciun pacat (din puncul acesta de vedere, al subiectului in cauza). Totusi eram hotarata, sa fac in asa fel incat sa ii arat ceea ce citisem si ascultasem. Dar trebuia timp si rabdare.
In saptamana ce a urmat in primele zile am gasit si deplina“bomboana pe coliva” a sfinteniei Par. AB, caci am gasit altceva care m-a tulburat si mai mult:

Faptul ca Par.AB il pictase la Biserica Draganescu pe Francisc de Assisi cu aureola de sfant (nu mai spun ca pe sfanta Pelaghia pe care a pictat-o putin mai jos, a reprezentat-o ca pe o tanara cu parul tuns scurt asemenea unui barbat si cu capul neacoperit) !!!
https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&ved=0CAcQjRw&url=https://ortodoxiacatholica.wordpress.com/2012/11/28/parintele-arsenie-boca-sfant-sau-inselat-nu-vreau-sa-pronunt-o-sentina-ci-dor-ridic-cateva-intrebari-pentru-care-daca-parintele-arsenie-ar-fi-sfant-nu-ar-avea-de-ce-sa-se-supere-e-vorba-de-dreap/&ei=u0SZVbbiONGy7Qb9j6ioAw&bvm=bv.96952980,d.ZGU&psig=AFQjCNHfXMkzD_rWD_Jf1QZQ94dClEy5VA&ust=1436194362956913

Iar de Francisc de Assisi citisem urmatoarele, inclusiv ce spune Sfantul Ignatie Brancianinov despre el si altii in cartea “Despre inselare”: (http://www.odaiadesus.ro/comparatie.html redau mai jos )
“Comparatie între mistica lui Francisc de Assisi si cea a Sfântului Serafim de Sarov

Şi tot acolo răspunsul la scrisoarea “În OCA [Biserica Ortodoxă din America], avem o mare devotiune către Sf. Francisc de Assisi, iar multi dintre noi au icoane ale lui… Opozitia episcopului dvs. fată de acest mare crestin este ciudată. Am citit o afirmatie în care el spunea că desi îi plac unele dintre poeziile Sfântului Francisc, totusi acesta nu a fost un Sfânt, ci s-a aflat în rătăcire. Nici un scriitor sau părinte ortodox nu a spus vreodată asa ceva. Nicholas Zernov l-a comparat odată pe Sf. Francisc cu Sf. Serafim de Sarov. Opinia episcopului dvs. nu este traditională, după părerea mea, iar cei care aduc inovatii sunt domniile voastre. (M.P., NY)”  –  <<Biserica Ortodoxă nu îl include pe Francisc din Assisi printre Sfintii ei. Acesta a fost un papist fanatic, a trăit după despărtirea bisericii romano-catolice de Ortodoxie si a practicat o spiritualitate romantică si emotională, străină de traditiile duhovnicesti ale Ortodoxiei. Desi putem aprecia literatura atribuită lui Francisc, asa cum a arătat Arhiepiscopul Hrisostom al Etnei, cinstirea lui si cu atât mai putin cinstirea “icoanelor” lui este pe deplin neortodoxă. Nădăjduim că ceea ce ati afirmat că se petrece în OCA este o exagerare; altfel, probabil că ies la iveală rădăcinile greco-catolice ale acelei jurisdictii si trebuie lucrate niste îndreptări.  Cu privire la Părintii Bisericii, în rândul cărora nimeni nu l-a asezat vreodată pe Nicholas Zernov, Francisc din Assisi nu este foarte apreciat în scrierile patristice. Reprezentativ, Sf. Ignatie (Brianceaninov), cunoscutul episcop-ascet canonizat recent de Patriarhia Moscovei, vorbeste despre viata lui Francisc în termenii unei înselări spirituale:  ‘Atunci când Francisc a ajuns în ceruri,’ scrie un biograf al său, ‘Dumnezeu Tatăl, văzându-l, a stat o clipă în cumpănă, gândindu-se cui să-i dea întâietate, Fiului Său prin fire sau fiului Său prin har – Francisc.’ Ce poate fi mai înfricosător sau mai nebunesc lucru decât această hulă, ce poate fi mai trist decât această înselare[?]! [Arena, Cap. 11] Timp de secole, mai multi intelectuali ortodocsi, printre care Nikos Kazantzakis (1885-1957), cunoscutul scriitor grec, si numerosi scriitori slavi (de exemplu S. Sitianovici [1629-1670], L. Tolstoi [1828-1910] si multi dintre cei apartinând “Scolii de la Paris” din secolul 20) au fost înselati de viziunea romantică si teatrală a Apusului asupra sfinteniei, viziune necunoscută nici în Răsărit, dar nici în Apus înainte de Marea Schismă (cu exceptia simptomelor de înselare spirituală), surprinsă însă foarte bine în cinstirea lui Francisc din Assisi. Nu numai că aceste persoane au contribuit la stricarea credintei noastre ortodoxe, stricare care încă afectează Biserica, dar unii au si trădat Biserica si si-au pierdut credinta. Genul de fermitate cu care catalogati ca neortodoxă părerea absolut ortodoxă a Arhiepiscopului Hrisostom despre Francisc din Assisi, trebuie s-o spun, este un prim pas în procesul prin care au căzut aceste persoane în rătăcire. Vă rugăm pe dumneavoastră si pe toti cei care au o evlavie personală, emotională, fată de aceste notiuni apusene post-schismă cu privire la sfintenie si fată de “sfintii” apuseni post-schismă, să reflectati asupra acestui lucru.” >>

Mai de curand am ascultat si parerea parintelui grec Theodoros Zisis pe care o poti audia mai jos (de la min.27 parerea acestuia cu privire la pictarea lui Francisc de Assiside catre Par.AB la Draganescu). Daca imi permiti, eu as recomanda sa asculti tot pentru ca mai vorbeste si in alte locuri de relatia dintre ortodoxie si catolicism si cum aceasta reprezinta o erezie. De asemenea spune la un moment dat ca daca episcopul sau preotul este ecumenist, suferind de filocatolicism, atunci trebuie sa nu mai te duci in biserica unde slujeste el (si asta se potriveste cu ce sfat ne-a dat Par.Irineu, atat mie si sotului meu , cat si Doamna SSS) – e mai pe la inceputul inregistrarii [MINUTUL 27].
Pr Theodoros Zisis- Manastirea Adamclisi (jud. Constanta), 30 mai 2013, partea 2 din 3

Joi nu am putut sa vin la cateheza, pentru ca eu si soţul ne-am intalnit cu Doamna Bbb si am lasat marturisirea acestor lucruri pe saptamana urmatoare. Discutand cu ea problema care ma framanta (in prealabil o rugasem sa nu se ispiteasca de ce-i voi spune, ci sa priveasca lucrurile detasat si obiectiv) am avut surpriza ca ea sa stie subiectul safie de acord cu mine in privinta picturii lui Francisc de Assisi, ba mai mult sa imi arunce in brate alta „bomba”: pictarea episcopului Ulfila crestinatorul gotilor, care cazuse in erezia ariana si care era pictat la Liturghia cereasca impreuna cu Sfantul Nicolae, Sfantul Vasile cel Mare si alti Sfinti Episcopi ortodocsi.
In fotografia de mai jos, de la Biserica Draganescu, il putem observa in dreapta pe Ulfila:

Venind ziua de duminica, dupa Sfanta Liturghie, Doamna SSS a venit la mine si eu i-am aratat pe net cateva din filmulete, apoi pictura de la Draganescu cu cei doi eretici, apoi ne-am dus la Vecernie la bis. Sf. Andrei, la care a venit parintele Banuta , s-ar putea, nu mai stiu bine.
In saptamana ce a urmat, m-am dus cu soţul si Doamna SSS sa sarutam moastele unui sfant sarbatorit in acea zi , la biserica de la Podul Constanta. Pe drum spre casa, imi da telefon Doamna PPP sa –mi spuna cu suparare si ingrijorare multa ca Doamna SSS a luat-o razna, vobind de Par. AB ca nu ar fi sfant pentru ca l-a pictat pe Francisc la Draganescu avand aureola de sfant si ca sigur iar s-a imbolnavit.
Iar eu i-am sps cat se poate de delicat ca sunt de parerea Doamna SSS, ca nu cred ca i s-a inrautatit starea de sanatate, ci ca din contra mi se pare foarte bine si chiar intarita in credinta.
Doamna SSS fiind in troleibuz cu mine si Soţul si-a dat seama ca vorbim de ea si l-a sfarsitul convorbirii a trebuit sa-i spun parerea Doamna PPP despre ea, caci raspunsurile mele le auzise, iar ea mi-a spus ca i-a pus problema altfel, decat mi-o prezentase Doamna PPP: „am vazut ca parintele AB l-a pictat pe Francisc de Assisi la Draganescu. Poti sa-l intrebi tu pe Parintele Pantelimon de ce si ce-a vrut sa spuna prin asta? ”
Mie mi s-a parut ca a intrebat cu mult bun simt si cu finete, nedorind sa supere pe nimeni si neacuzand pe nimeni de nimic. Dorea numai o explicatie din partea fiului duhovnicesc al lui AB, care se gandea ea, ar trebui sa stie mai multe si ne poate lamuri.
Cand eu am vorbit cu Doamna PPP am pus si problema pictarii lui Ulfila. In duminica ce a urmat, Doamna PPP a fost la Parintele Pantelimon sa il intrebe, iar in timpul saptamanii am primit e-mail de la ea in care imi trimitea doua documente : primul era cartea pe care pana atunci refuzase sa-mi dea vreun fragment din ea sa citesc (dorind sa fie citita chiar si de apropiati cand va iesi pe piata) si al doilea document reprezenta interviul luat parintelui cu privire la Assisi, Doamna PPP omitand sa intrebe si de Ulfila – episcopul arian (semiarian).

Dupa cum vezi si parintele Pantelimon si Doamna PPP, ca si toti “fanii” parintelui AB bat moneda pe minunile pe care le-a facut in viata ori s-au facut la mormantul lui. Dar oare credinta crestina ortodoxa are ca si prim criteriu al sfinteniei minunea ? Sau primul criteriu dupa care se judeca sfintenia unui om e dreapta credinta? Eu stiu ca e dreapta credinta ! Pot exista sfinti care n-au facut nici o minune cat au fost in viata, dar prin rabdarea crucii pana la capat si nelepadarea de numele de crestin au deveni sfinti mucenici (vezi Sfintii inchisorilor comuniste). Ei au aratat adevarata smerenie.
Spune Sf. Ap. Pavel in Epistola I catre Corinteni Capitolul 13:
“ Dragostea nu cade niciodată. Cât despre proorocii – se vor desfiinţa; darul limbilor va înceta; ştiinţa se va sfârşi; Pentru că în parte cunoaştem şi în parte proorocim. […] Şi acum rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea.”
Practic, ce spune textul? Ca: de aş grăi în limbile … îngerilor, de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, deci daca as face minuni si as fi super inteligent, dar dragoste nu am , nimic nu sunt si nimic nu-mi foloseşte. Dragostea asta de care se vorbeste este in primul rand dragostea de Dumnezeu, care se arata si in faptul ca rabzi, nu te lauzi, nu te trufesti, nu te porti cu necuviinta, nu gandesti raul, ba mai mult te bucuri cand adevarul triumfa, caci Adevarul nu-i altul decat Hristos Domnul. Fapte care atesta credinta dreapta si curata. Fapte pe care, sa ma ierti ca-ti spun asta, nu le-am vazut la Par. AB.
In saptamana in care eu nu am fost, domnul CCC s-a intors din Sfantul Munte cu stirea ca parintii de acolo nu-l considera pe AB sfant ci eretic, si chiar a venit cu cateva inregistrari pe care cu acordul parintelui ar fi vrut sa le puna in biserica pentrua asculta cu totii informatiile respective. Mi-a spus Doamna SSS care a fost de fata la discutia restransa intre cativa credinciosi si el.

Advertisements

One thought on “Cum a aparut blogul

  1. related – https://www.facebook.com/daniela.georgescu.311/posts/848044901909567 Părintele Pantelimon de la Turnu explică de ce l-a pictat Părintele Arsenie Boca pe Francis de Assisi la Drăgănescu.
    – „Părinte au apărut pe Facebook mai multe comentarii în legăură cu Sf. Francis de Assisi ,pictat cu aură , de către Părintele Arsenie Boca, la Bierica de la Drăgănescu. Am cunoscut câteva persoane care s-au smintit şi, în urma acestor comentarii, nu mai cred în Părintele Arsenie Boca. Cu ce putem să-i ajutăm pe cei care nu mai cred? Ei consideră că pictarea unui eretic anulează sfinţenia, sau că Părintele nu a fost niciodată sfânt. O cădere gravă, vătămătoare, în formalism , după părerea mea. Doar nu putem să spunem că Părintele Arsenie Boca nu e sfânt pentru că l-a pictat pe Francis de Assisi?
    Părintele Pantelimon: La ce te aştepţi? Vor spune lucruri şi mai grave, unele foarte urâte, ca să-l denigreze. Spune-le să se întrebe ce a făcut Părinele Arsenie Boca şi or să vadă că nimeni nu a făcut MINUNILE pe care el le-a făcut el. Părintele a lucrat CA SI Mântuitorul cu vindecarea sâmbăta, CA SA VADA cum judecă oamenii. Aşa şi cu ai noştri, să-i vadă cum judecă. E o încercare pentru ei. Prin această pictură VREA SA SPUNA CA Dumnezeu nu dă pe nimeni afară [NOTA NOASTRA – NICI ERETICI, ATEI, SATANISTI SAU PE IEPURII ROZ — CA DE AIA S-A RASTIGNIT : DEGEABA]. Şi , cum ţi-am mai spus, Părintele Arsenie Boca nu a făcut nimic de la el niciodată ( PRIN EL LUCRA Duhul Sfânt [SAU CEVA, NOTA NOASTRA ]). Părintele a mai spus şi că de la Apus, de la catolici, vine pedeapsa peste ţară şi toată asta e o taină. El nu a fost cu catolicii. SOTHO, NOTA NOASTRA , DOAR II PICTA – LA OHA[]
    – Dar nici împotriva lor.El nu a fost împotriva nimănui. Nici a comuniştilor, nici a celor care l-au omorât , nu le-a fost împotrivă, nu s-a opus şi s-a rugat pentru toţi. Asta înseamnă că a fost comunist, că a fost de partea celor care l-au ucis, dacă nu le-a stat împotrivă şi i-a iubit, cum de altfel a iubit toată zidirea lui Dumnezeu!?
    Părinele Pantelimon: Părintele lucră cu o tactică, LA EL CA SI Mântuitorul. Nu au ştiut iudeii de Iisus? Au ştiut că vine şi cum vine şi nu L-au primit! Acum o altă întrebare, ai noştri nu au ştiut şi nu ştiu ce a făcut Părintele Arsenie Boca? Ce a făcut Părintele Arsenie Boca A MAI FACUT DOAR Mântuitorul. Nici apostoli şi niciun alt sfânt nu au făcut ceea ce face el. Şi ţi-am mai spus, Părintele ne spunea” Măi cât veţi trăi, veţi avea de lucru cu unii dintre cei ai Bisericii”. Iar faptul că l-a pictat pe Francis de Assisi NU E O PIEDICA PENTRU NIMINI, niciun neajuns. Părintele a lucrat CA SI Mântuitorul. Cum a făcut Mântuitorul, când i-a vindecat sâmbăta pe bolnavi? Şi cu toate că vindeca, unii au spus că Acesta nu e Dumnezeu. Ai văzut? Aşa şi cu Părintele Arsenie Boca, e o ocazie să vedem cum judecă ai noştri, deşi el a făcut minuni CA SI Iisus. Să ştii că faptul că l-a pus pe Francis între noi, între ortodocşi, E O MARE TAINA. FRANCISC [????? NOTA NOASTRA ] vrea să le arate în felul acesta, prin pictura Părintelui, CA A TRECUT DE PARTEA ortodocşilor. Le dă de fapt peste obraz catolicilor şi le arată că EL A TRECUT LA ortodocşi. Părintele a lucrat cu o taină, nu vă luaţi după critici de-astea. Dumnezeu a vrut să le arate catolicilor că el nu e contra lor [ECUMENIST DUMNEZEU, SAU CE?, NOTA NOASTRA ] şi a pus un catolic în Biserica noastră. Şi ce mă supără e că s-au legat de o pictură şi nu s-au legat de MINUNILE pe care le-a făcut Părintele. Pe astea nu le văd! Eu îţi spun că tot ce se întâmplă e un examen de conştiinţă şi e legat şi de faptul că, de curând, au fost la Prislop, la mormântul Părintelui Arsenie Boca, în jur de 90 de mii de persoane într-o singură zi şi, atunci s-au speriat de atâta lume! Şi ştiu şi DE UNDE VINE, DE LA CARE PREOTI [PAI ZI-NE SI NOUA, CA NU-I VEDEM IOC, NOTA NOASTRA ] . Şi nu văd că Părintele PLANGE! A plâns şi icoana de aici după vorbele grele auzite. Dacă ei nu înţeleg că Părintele nu a avut cu nimeni nimic şi doar a căutat să zidească sufletele. Iar pictura e un MESAJ PENTRU CATOLICI, de atragere acestora spre noi [PARCA-I VAD CA SE BOTEAZA ORTODOCSI , NOTA NOASTRA ]. Ei sunt ca fiul risipitor şi prin asta, noi le arătăm că noi îi primim. Nu au cum să zică, DUPA ACEST MESAJ, că noi nu i-am primit, că Biserica Mamă nu îi vrea. Şi de fapt ei singuri s-au înlăturat, nu i-a înlăturat nimeni, prin blestemul pus nouă, care s-a întors asupa lor. Patriarhul Fotie , după rupere,ştii, iI-A PRIMIT SI EL. ACUM TREBUIE SA-I PRIMIM SI NOI [PAI PUNETI-VA PATRAFIRELE, CA VIN CATOLICII SA SE BOTEZE, NOTA NOASTRA ]. Dacă Dumnezeu îi primeşte [“LOGIC”, DEOARECE “SE STIE” CA DUMNEZEU L-A PUS PE bOCA SA PICTEZE CATOLIC, NOTA NOASTRA ], cine suntem noi să nu-i primim? Iar mesajul acesta este, de îndemn să se întoarcă la noi.
    – Sunt doar fraţii noştri, cum să nu-i iubim şi să nu-i primim!
    Părintele Pantelimon: Da, şi pe Francis de Assisi l-a pus Dumnezeu în Biserica Ortodoxă [???? CAND DOAMNE IARTA-MA, A N-AM OBSERVAT] ca SA-I CHEME SI PE CEILALTI catolici. Nu cu forţa, cu exemplu. Prin el, au şi catolicii un conducător . Dumnezeu, prin Părinele Arsenie Boca, l-a pus pe Francisc acolo [SE STIE, NOTA NOASTRA ], ca să-i aducă şi pe ei la biserica noastră. De-aia l-a pus!Părintele nu era cu catolicii, dar nu era împotriva lor.
    – A nimănui.
    Păritele Panteimon: Şi dacă ai simţit [VAI, CE ROMANTIC, [BOCAIALA, NOTA NOASTRA ] ] în inima ta, nu ai cum să nu crezi în Părintele Arsenie Boca. Şi de acastă simţire [BOCAIALA, NOTA NOASTRA ] sau, mai bine zis, de lipsa ei, dăm socoteală la Judecată. Asta e încercarea. Unii cred, alţii nu [ IN BOCA, [BOCAIALA, NOTA NOASTRA ] . Ca şi cu vindecarea orbului din Evanghelia de azi. Îl acuzau pe Iisus că nu respectă sâmbăta. Aşa şi Părinele,e judecat pentru o pictură [CHIAR, CE MARE LUCRU ]. Dar şi Francis e zidirea lui Dumnezeu [SI DRQ, TE POMENESTI] ! Punerea lui în Altarul nostru e o mare taină [E UN MARE CEVA, NU ZIC CE]. Dumnezeu le arată catolicilor că le-a trimis şi lor un conducător [bOCA SAU FRANCISC?] care le arată care e Calea, la care Altar trebuie să slujească, şi dacă ei nu-l ascultă şi nu se întorc vor răspunde la Judecată”.
    Părintele Pantrelimon de la Turnu

    NOTA AUTOAREI INTERVIULUI [ATI OBSERVAT CE INTREBARI PUSESE, adMIRATI CONCLUZIA]-

    În ce mă priveşte, eu cred că această campanie de dărâmare a Părintelui Arsenie Boca va duce şi la zdruncinarea din temelii a Ortodoxiei româneşti [DOAMNE AJUTA SA-SI REVINA, dar momentan nu se vede] şi la radicalizarea poziţiei ortodoxiei faţă de catolicism. Se lasă impresia , prin unele atacuri împotriva Părintelui Arsenie Boca, că asocierea cu catolicii e un fapt grav [?????????????]. De parcă ar fi cumaţi! E foate periculos şi nedrept să se lase să planeze această discriminare [VEZI DREPTURILE OMULUI]. Ce exemplu de iubire a fratelui dăm? Doar Iisus ne iubeşte pe toţi aşa cum suntem [DE CE A MAI VENIT PE PAMANT ATUNCI?] şi El e singurul Judecător. Şi ce mă doare cel mai mult este faptul că, în loc să fim lăsaţi să-l iubim pe Părinele Arsenie Boca [CUM SE CUVINE, DESIGUR], noi suntem chemaţi să dăm cu pietre ! Eu cred că Iisus când a spus că „cine scoate sabia, de sabie va muri”, s-a referit şi la piatră şi la cuvântul care ucide iubirea [S-A REFERIT LA SOLDATII CARE ATACAU VBISERICA; EU O APAR DE bOCAIALA SI FILOCATOLICISMUL EVIDENTE AICI CA INFRATITE]. Dumnezeu să ne lumineze şi să ne ocrotească. Iertare! Amin, amin! [IERTAREA E A LUI DUMNEZEU, DACA O CERI SINCER SI NU CU SUPERIORITATE]

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s