Învățături împotriva Sfintelor Canoane – exemplul negativ personal de comportament

1.     

2.     

3.     

4.     

5.     

6.     

7.     

8.     

9.     

10. 

11. 

12. 

13. 

14. 

15. 

16. 

17. 

18.  a) Învățături împotriva Sfintelor Canoane:

(1)        

(2)        

(3)         

(4)        

(5)         Dar nu numai din neștiință și formarea sa uniată a încălcat Sfintele Canoane ci și prin exemplul negativ personal de comportament (ce atacă moralitatea) a învățat împotriva lor:

A stat împreună cu Maicia Zamfira, mai întâi în casa mamei ei, apoi, în casa lor comună, cumpărată ca de o adevărată familie de gospodari, doar că nu erau cununați la Sfânta Biserică. Aveau o atitudine de mare apropiere, de căsătoriți unul față de altul, mergând împreună chiar și la filme, sugerând tuturor că sunt soț și soție.

Dar să lăsăm pe unul din cei mai mari admiratori ai Părintelui Arsenie Boca, Florin Duțu

[178]  Care a ajuns a se îmbrăca, a gesticula, a vorbi ca Părintele Arsenie Boca. Dar aceasta o imprimă duhurile numai celor ce au idoli, de pildă fanilor starurilor de la Hollywood. În Ortodoxie, însă, Hristos și Sfinții eliberează eu-l prin noi și-l duce la găsirea și manifestarea unicității persoanei și asemănarea ei cu Hristos, care are în Sine toate modalitățile de a fi în iubire, iar nu o repetiție plictisitoare a unor șabloane.

, să ne spună mai multe:

In perioada respectivă, au început să circule ‎diverse zvonuri legate de o relație de căsătorie a ‎Părintelui Arsenie cu Maica Zamfira, după alungarea din ‎Mănăstire, însă documentele de arhivă, cum ar fi nota ‎informativă a Securității, din 6 iunie 1965, arată că erau ‎doar zvonuri: „în urma aplicării Decretului 410/1959, ‎când Boca Zian s-a retras din mănăstire

[a fost alungat ‎din Mănăstire cu ajutorul miliției înainte de aplicare ‎Decretului 410, după cum am arătat în capitolul ‎precedent, n.n.]

, a plecat împreună cu Constantinescu ‎Julieta în București și au rămas împreună până în ‎prezent. Prin anul 1963 și-au cumpărat o casă din contribuția la amândoi

[pe strada ‎Gh. Paloș nr. 24, n.n.]

Din această cauză printre ‎cunoștințele lor din biserică se consideră că sunt căsătoriți,lucru ce nu este însă adevărat, fiindcă nu au forme legale ‎de căsătorie (s.n.)

[dar nu în aceasta stă posibilitatea sau nu a căderii în împreunare. Nu formele legale arată dacă sunt sau nu cei doi un trup, ci gesturile, cuvintele, privirile lor scot în evidență această unire, lucruri ușor de observat de vecini – n.n.]

 ‎. Mărturiile oamenilor de valoare, ‎duhovnicești, cum este cazul colegului de la atelierul de ‎pictură, Părintele Sofian Boghiu, care „a spus că Arsenie ‎Boca nu este căsătorit”, arată că era vorba despre o ‎legătură de paternitate duhovnicească

[nicidecum, ci arată că nu are forme legale de căsătorie, fiindcă nu a spus că nu a căzut cu ea sau cu vreo alta și că e fecior ci doar că „nu este căsătorit”.

Părintele Arsenie Papacioc mărturisește, însă, că erau de mult, de la Sâmbăta de sus, în mare intimitate ‎‎ (accentuează A. Papacioc, n.n) Plecau în pădure împreună… Și, Julieta, a ‎reușit să-l ‎ia pe Arsenie de la toți… de la toate… și de la toate”;  

ba, chiar a încercat să-l avertizeze pe Părintele Arsenie Boca (care susținea, vorbind de căderea maicii Veronica cu Gigel,

[179]  ‎Care până la urmă s-a sinucis.

că ar fi vreo tactică între ei), că-‎        Nu există tactică între bărbat și femeie, Părinte. Există numai iubire. Lasă, nu ne ‎păcălim. Lasă-ne, nu ne mai ‎jucăm cu astea, știți?!.

[180]  <https://www.youtube.com/watch?v=w9AAI9iwvkM>, duminică, 17 mai 2015.

Din păcate, ca de obicei, Părintele Arsenie Boca nu a luat aminte și nu a ascultat, bizuindu-se pe părerea de sine și o falsă nepătimire de care se credea în stare. ‎– n.n.]

 

, Maica Zamfira ‎mărturisindu-i stările sufletești Părintelui Arsenie, după ‎cum Sf. Grigorie de Nazianz le îndemna pe fecioare: ‎‎„întâi de toate slujește-L pe Dumnezeu, apoi cinstește-l pe ‎preot,‎ Hristosul văzut, care-ți arată viața.‎ Spre el să zbori zorită; de el să asculți fără murmur, Prin el să ‎urci bucuroasă; lui să-i spui căderile tale, Pentru ca, după ce ‎te-ai clătinat puțin, să pleci din nou spre înălțimi. Moartă să fii pentru toți ceilalți…”.‎

În plus, aflăm, de la informatorul cu numele ‎conspirativ „Neacșu, dintr-o notă din 16 aprilie 1963, ‎că Părintele nu locuia doar cu Maica Zamfira care, „la ‎domiciliu are o comportare bună fiind caracterizată ca o ‎persoană liniștită și serioasă, ci „locuiește împreună ‎cu două femei, fiica și mama sa [Ecaterina ‎Constantinescu, n.n.].‎

Zvonul respectiv circula pe baza faptului că cei ‎doi mergeau împreună în haine civile, dar acest lucru se ‎petrecea din ordinul Securității Statului, din 14 mai ‎‎1959, încuviințat de mai marii Bisericii, în care se ‎menționa să-și lepede hainele monahale și să îmbrace ‎costume civile, despre care oamenii nu știau și nici măcar ‎cei recrutați ca agenți informatori nu luaseră cunoștință ‎și habar nu aveau ce înseamnă monahismul, afirmând în ‎notele de început ale urmăririi, când făceau referire la ‎cei doi: „Boca Arsen[i]e împreună cu soția sa Julieta ‎Constantinescu [19 iulie 1963, n.n.]. Dar, într-o ‎adresă a Securității, din 22 iunie 1963, deci cu o lună ‎înainte, se spunea că „Boca Zian Arsen[i]e nu este ‎căsătorit, precum și peste doi ani, la 6 iunie 1965, ‎când, un maior de Securitate, după verificări la starea ‎civilă, menționa că printre cunoștințele lor din biserică se ‎consideră că sunt căsătoriți, lucru ce nu este însă adevărat, ‎fiindcă nu au forme legale de căsătorie (s.n.)”.Presupunerea că ar fi căsătoriți apare în contextul în care ‎Securitatea, „în scopul pătrunderii mai concrete pe lângă Boca Arsen[i]e în ‎vederea obținerii de informații cu privire la concepțiile, ‎legăturile ce le are și atitudinea prezentă a celui urmărit ‎cât și a soției sale Julieta Constantinescu, fost[ă]  stareță ‎a mânăstiri Prislop și semnalată că a activat în ‎organizația legionară‎[]

Rezultatele urmăririi sunt prezentate în tabelul ‎alăturat. Spionii Securității au notat fiecare mișcare a ‎Părintelui: taxarea biletelor de tramvai; o excursie la ‎Sinaia; cumpărarea a Vi pâine neagră; shopping-ul de la ‎magazinul de vopseluri și produse chimice și de la ‎magazinul Victoria, la raionul de parfumerie de unde a ‎achiziționat o pastă de ras Palmier; cumpărarea de ‎gheață și a două pachețele de bicarbonat de sodiu; ‎înghețata de la Cofetăria Scala; vizionarea filmului ‎Acord Final la cinema Republica; schimbarea buteliei; ‎vizitele la Biserica Boteanu; participarea la hirotonia ‎episcopului Visarion; privitul în vitrinele unui anticariat ‎etc.‎[]

 

20:35 — la Cofetăria Scala au mâncat câte o porție de înghețată și au discutat 20:57 – ‎merg la cinematograful Republica de pe B-dul Magheru, unde, alături de „2 individe ‎care locuiesc la aceeași adresă cu «BRATU», au intrat în sala de spectacol la balcon și au ‎ocupat locuri în loje unde au vizionat filmul «Acord Final»‎

[181]  Accord final (1938)

<http://www.imdb.com/title/tt0029837/plotsummary?ref_=tt_ov_pl>

Plot Summary

A young American violinist is betting with his European organizer that he will marry the tenth girl he meets the next day within 2 months. If he fails, he looses his Stradivari, if he wins he will get $30,000, but he falls for her roommate. To be near to her, he enrolls under a false name at the local conservatory of music. To get the $30,000 to get his violin back, he agrees to do a concert tour, starting at the local town, but he refuses to let the conservatory’s director conduct and wants one of his co-students, but the director won’t allow the orchestra to play under another conductor. Now the problem is to get an orchestra within a few days….

Written by Stephan Eichenberg eichenbe@fak-cbg.tu-muenchen.de

Acest film prezintă mai multe asemănări interesante cu viața Părintelui Arsenie Boca.

23:15 – filmul se termină și toți merg spre casă, unde ajung la 23:45.‎

[182]  Florin Duţu, „Şi cărţile, Ed. cit., pp. 229-235, 243.

Ne gândim că, totuși, Sfântul Grigorie de Nazianz sau Teologul, nu mergea nici la film, nici la teatru, nici ‎la hipodrom cu fecioarele pe care le îndruma, cu atât mai puțin să stea în aceeași casă cu ele. Sfântul Ierarh recomanda fecioarelor ‎să asculte de duhovnic, ‎dar nu să viețuiască cu el.

Să vedem ce spune despre această problemă marii noștri duhovnici, cei care prin multele lor suferințe și lupta pentru adevăr pot fi cu adevărat model de sfințenie, pe care, dacă va hotărî și Sfântul Sinod, după trecerea vremii, pentru a nu mai fi în viață cei care i-au cunoscut și pot influența prin mijloace trupești opinia publică, după verificarea vieții și învățăturilor sfințiilor lor, vor putea fi și canonizați, pentru a fi urmați ca pilde de toți dreptmăritorii creștini:

Părintele Arsenie Papacioc:

  • Făcuse Belle-Arte, pe lângă teologie…

Și… împreună cu Julieta. Cine este Julieta? Era un curent ‎foarte puternic în România, cu arsenismul, mai ales la București. El era la Sâmbăta. Când te duceai ‎acolo era cel mai mare har dar să-ți întrebi privirea cu el. Îți dai seama…

Părintele Ioanichie Bălan:‎

  • Doar cu privirea…

Părintele Arsenie Papacioc:

  • Julieta era o studentă ambițioasă ‎pe care am cunoscut-o când am plecat la mănăstire. ‎

Părintele Ioanichie Bălan:

  • Bucureșteancă?‎

Părintele Arsenie Papacioc:

  • Era studentă la Teologie, colegă cu Antonie (Plămădeală). Nu știu de unde e ea. Eu ‎m-am dus la facultatea de Teologie, acolo. Și am vorbit cu studenți. S-au bucurat când le-am spus că plec ‎la mănăstire. Și m-au condus până la poartă Antonie Plămădeală, care era și el student, și Julieta. N-am ‎primit nicio alintare, nu nimic: Domnilor, am venit să vă văd. Așa am cunoscut-o eu pe Julieta… Acum, când s-a ivit arsenismul și astea toate… s-a dus și ‎Julieta la Sâmbăta. Dar, cum era în interior voluptoasă și să i se dea atenție, plină de ea… nu i-a dat ‎nimeni nicio atenție acolo. Era lume multă, studențime care era deja în grațiile lui Arsenie. Arsenie, alintat, trecea de colo până acolo… privit. Și asta ce a făcut?… S-a aruncat în apa care era acolo. Era apa adâncă, putea ‎să se înece, săraca. ‎

Părintele Ioanichie Bălan:

  • Un act de sinucidere?‎

Părintele Arsenie Papacioc:

  • E… a simulat că… [sinuciderea, n.n.]

  •  A sărit lumea, că era lume multă… a scos-o… Sigur, Părintele ‎Arsenie, la astfel de‎ ‎caz, a intervenit, [a întrebat-o, n.n.]: «Ce-ai făcut?… ». Și așa, dăscălind-o, au rămas în ‎intimidate, în mare intimitate ‎‎

[accentuează A. Papacioc, n.n.]

  •  Plecau în pădure împreună… Și, Julieta, a ‎reușit să-l ‎ia pe Arsenie de la toți… de la toate… și de la toate, adică… hai…

Părintele Ioanichie Bălan:

  • Păi da, că e…

Părintele Arsenie Papacioc:

  • Și acum… s-a făcut ‎Mănăstirea Prislop cu starețArsenie. ‎Noi l-am învinuit ‎că: nu ții cont, nu ții legătura cu Biserica, (noi cei de la Antim [183] ), și ‎te invităm să iei parte la sfătuire cu noi ‎aicea… uite așa…. N-a primit, pentru că ‎el era… nu putea să-și hrănească antimandarele lui.

[183]  ‎Aici Părintele Arsenie, gândind bisericește, arată că nu a fost opinia lui, ci a multora, inclusiv a celor de la Sfânta Mănăstire Antim, care învățau din minunata lucrare a Rugului Aprins, reînvierea lucrării lăuntrice a Filocaliei, pe care Părintele Arsenie Boca – de dragul Maicii Zamfira și a propriei lucrări spectaculoase – a refuzat să o practice, deși Părintele Profesor Dumitru Stăniloae și alții l-au îndemnat să o facă. Vezi și informațiile valoroase din cartea Arhimandritului Paulin Lecca și a doamnei Lidia Stăniloae.

Părintele Ioanichie Bălan:

  • Da, da… scopurile…

Părintele Arsenie Papacioc:

  • Credea în metempsihoză, adică în reîncarnare, ‎lucruri dovedite, nu se punea problema. Eu personal sunt convins de asta, adică… așa cum cu multe lucruri l-am prins… Și… a ‎rămas mare prieten cu Julieta… Când s-a făcut mănăstirea Prislop, pentru ca să-l aducă Biserica și pe el într-o ‎oficializare, într-o apropeiere de unitate, l-au numit stareț la Prislop. El cu Antonie, care era diacon, absolvenți de teologie amândoi, și cel care a murit… ‎Dometie, care a fost până la urmă la Râmeț. Acela era preot de mir și s-a călugărit la Prislop, cu stareț Arsenie… Julieta, care acum era într-o fază nouă, din punct de ‎vedere al Bisericii…

Părintele Ioanichie Bălan:‎

  • Teoloagă…

  • Teoloagă… s-a dus acolo, că erau nedespărțiți: ,,Antonie, tu ce cauți aici. Aici suntem noi acum. Lasă că te aranjez eu…”

[cuvintele ‎Julietei către Antonie Plămădeală, n.n.]

 

  • Părintele Antonie a început să fie urmărit. A dispărut…

Părintele Ioanichie Bălan:‎

  • A mers la Slatina…

Părintele Arsenie Papacioc:‎

  • A intrat în „diaspora”. A dispărut… Justiția îl ‎căuta. Pe Antonie îl chema Leonida Plămădeală, dar el acum călugărit era Antonie și…

Părintele Ioanichie Bălan:‎

  • Securitatea n-a știut, n-a știut și l-a lăsat în pace.

Părintele Arsenie Papacioc:‎

  • L-am ‎primit eu la Slatina, că eu eram egumen la Slatina. I-am făcut și eu o fițuică să stea aici, l-am ocrotit și l-am folosit ca diacon.

Părintele Ioanichie Bălan:‎

  • Da, capabil, bun de condei…, l-am apucat și eu, eram aici, că am venit și eu atunci…

Părintele Arsenie Papacioc:‎

  • Eram prieteni, în sfârșit… L-am trimis la Râșca să conducă, fiindcă noi aveam vreo 6-7 mănăstiri sub control…

Părintele Ioanichie Bălan:‎

  • Trebuia să ții inventare…

Părintele Arsenie Papacioc:‎

  • Noi am scos Sihăstria din starea de schit de sub Secu-Neamț, era și Sihla, aveam și Putna, aveam multe sub control… în sfârșit.

Când ‎mă duceam la Iași, trimis de mănăstire fiindcă eram egumen, cu ocazia hramului, mergea cu mine un însoțitor și mănăstirea mi ‎l-a dat pe Antonie, de data aceea…Antonie fiind cu mine acolo, umbla și el, eu îmi vedeam de treaba mea, eram la capul Sfintei Paraschiva și părintele Eftimie, starețul de la ‎Bistrița…

Părintele Ioanichie Bălan:‎

  • Acum e episcopul de la Roman…

Părintele Arsenie Papacioc:‎

  • Da, e episcop acum… stătea la picioarele sfintei Parascheva și așa ne-am împrietenit. Eu la un capăt, el la un capăt. Un părinte liniștit și bun… Da… l-a-a ‎descoperit cineva pe Antonie acolo, cât eram la Iași, și l-au arestat. L-au depistat pe Antonie acolo…

Julieta l-a scos și pe ‎Dometie și a rămas cu Arsenie acolo. Și așa s-a făcut de maici

[Mănăstire, n.n.]

Părintele Ioanichie Bălan:‎

  • Cu Sfânta în familie…

Părintele Arsenie Papacioc:‎

  • Cu Julieta stareță. ‎Și e normal acum să facă o serie întreagă de greșeli…

Se duc la mormântul lui și se roagă, și el se lăsase ‎și de preoție și de călugărie…

M-am întâlnit cu el, odată. Eram stareț la Cheia. Și m-am dus pe la București pe la consilierul acesta, să iau cruciulițe și alt material de colportaj. La Institutul Biblic, m-am întâlnit cu Arsenie. El era la ‎consilieri. Când a ieșit el de acolo, el m-a luat:

  • Aaa, Ce faci, părinte Arsenie? Vino la noi la Mănăstire…

  • N-am nevoie, (zice), lasă că-mi ții sfinția ta ‎locul, știi…tot Arsenie.

  • Zic: Părinte eu țin locul meu, nu țin locul nimănui, să știți

A fost ultima mea întâlnire ‎cu el.

Dar, după ce m-am eliberat din închisoare, am mai avut o întâlnire cu el, înainte de asta mult, înainte de asta care v-am spus-o acum, tot acolo la București. ‎Se căsătorise Veronica și m-a întrebat ce zic:

  • Zic: un prunc la anul, blând și mic, să crească mare și ‎voinic, și noi să mai vorbim un pic… și la botez… Asta e Veronica cu Gigel, un prunc la anul. Știți…după Coșbuc

[184]  Nunta Zamfirei, de George Coșbuc, ultima strofă:

Şi-a zis: – „Cât mac e prin livezi,

Atâţia ani la miri urez!

Şi-un prinţ la anul! blând şi mic,

Să crească mare şi voinic, –

Iar noi să mai jucăm un pic

Şi la botez!

  • Nu, zice. Nu ‎cred. Cred că face din tactică.

  • Nu există tactică între bărbat și femeie, Părinte. Există numai iubire. Lasă, nu ne păcălim. Lasă-ne, nu ne mai ‎jucăm cu astea, știți?!

Părintele Ioanichie Bălan:‎

  • Doar patimile…

Părintele Arsenie Papacioc:‎

  • Și a dovedit.

Părintele Ioanichie Bălan:‎

  • Deci nu v-ați mai vorbit cu Părintele Arsenie?

Părintele Arsenie Papacioc:‎

  • Părintele…poate Dumnezeu l-a luat din vreme să nu facă greșeli mai ‎mari. Că aia e nebună, Părinte. Voia să schimbe culionul la maici, să facă altul, și l-a cam schimbat într-un fel. ‎Să facă un culion așa… cu părul pe spate, ca ciobănițele.

Părintele Ioanichie Bălan:

  • Ce să faci, dacă a ajuns monahismul în mâna lor…‎

Părintele Arsenie Papacioc:

  • Părinte dragă, a fost și părintele Arsenie o mică problemă în Biserica noastră. Nu vrei să stai în unitate, ‎domnule, să te dezvolți, să vorbești,

Părintele Ioanichie Bălan:‎

  • De unul singur, permanent…

Părintele Arsenie Papacioc:‎

  • Să trăiești, să primești observația de corectare, că ești om și poți ‎să greșești. Să ai un duhovnic cu care, fără discuție, să poți să comunici cu el, și poți să ai zece… nu te oprea ‎nimeni. S-a izolat și a rămas așa… cu Julieta. ‎

Părintele Ioanichie Bălan:

A stat în București cu ea, tot timpul, da…”

[185]  <https://www.youtube.com/watch?v=w9AAI9iwvkM>, duminică, 17 mai 2015.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s